Apariție editorială a IPC: Magia filmului de animație (Etape și personalități ale animației moldovenești)

Recent, doamna Violeta Tipa, doctor în studiul artelor, cercetător științific coordonator al IPC a publicat monografia „Magia filmului de animație (Etape și personalități ale animației moldovenești)”

În filmografia Studioului Moldova-Film un loc aparte ocupă filmul de animație, care și-a demonstrat în timp viabilitatea, reușind să cucerească atenția publicului larg de cele mai diverse vârste, precum și a criticii de specialitate prin modalitățile și tehnologiile sale de realizare. Unele filme au fost cunoscute nu numai în spațiul sovietic, ci și peste hotarele lui, fiind apreciate și aplaudate la festivaluri republicane, uni­onale si internaționale.

Filmul de animație moldovenesc s-a lansat și s-a dezvoltat în ca­drul cinematografiei sovietice, alături de alte animații naționale și sub influența directă a acestora. E semnificativ faptul că animația moldovenească începe cu ecranizările cunoscutelor povești ale clasicului literaturii noastre Ion Creangă: Capra cu trei iezi (1968) și Punguța cu doi bani (1969) în regia lui Anton Mater. Valorificarea în continuare a genului au preluat-o tinerele cadre de pictori-scenografi și animatori, absolvenți ai Institutului de Cinematografie din Moscova (VGIK). La formarea genului au contribuit Constantin Bălan, Leonid Domnin, Na- talia Bodiul, Liubov Apraksina, Valeriu Curtu ș.a., care s-au impus atât prin filme cu un diapazon tematic orientat spre probleme general- umane, cât și prin căutări în domeniul identității, dar și deschidere spre provocările globalizării.

în primul rând, animația moldovenească este cunoscută prin seria de filme despre Guguță {Banca lui Guguță, Guguță —poștaș, Guguță — frizer, Darul lui Guguță ș.a.) pe baza poveștilor lui Spiridon Vangheli în regia lui Constantin Bălan. Prin experimente îndrăznețe în domeniul limbajului filmic s-a manifestat regizoarea Natalia Bodiul, combinând marioneta cu imaginile desenate pe peliculă. Filmele sale – Melodia, Scara și Elegia, ancorate în sfera poetico-filosofică, au provocat in­teresul specialiștilor datorită formulei de creație inspirată din tehnica fără cameră a lui McLaren, cunoscut regizor canadian. Debutul Na- taliei Bodiul a fost continuat de Aleksandr Gladâșev, care, împreună cu Nadejda Aslanova, s-a dedicat filmelor desenate direct pe peliculă (Bătrânul și motanul, Lumea pe dos ș.a.). De menționat că doar la Studioul Moldova-Film, din întregul spațiu ex-sovietic, s-au creat filme în această tehnică dificilă.

Printre marile victorii ale cinematografiei noastre se înscrie și fil­mul Haiducul (1985), apreciat cu Premiul Juriului la Festivalul Inter­național de la Cannes, creat de tandemul regizoral Iurie Cațap – Leonid Gorohov. Și peste decenii opera cineaștilor moldoveni suscită atenția publicului răsfățat de abundența imaginilor digitale.

Monografia tinde să scoată din anonimat fenomenul filmului de animație moldovenesc, care până în prezent a rămas încă un domeniu marginalizat, fiind considerat o artă minoră, adresată copiilor. în vi­zorul autoarei se află tendințele și specificul de evoluție al filmului de animație în contextul cinematografiei din spațiul ex-sovietic și al celei europene. Se analizează principalele etape de dezvoltare, începând cu primele filme cu păpuși ale lui Anton Mater, până la ultimele creații din anii ’90. Subcapitole distincte sunt dedicate regizorilor Anton Ma­ter, Constantin Bălan, Natalia Bodiul, Leonid Domnin, Liubov Aprak- sina, Valeriu Curtu ș.a. Prin prisma axiologică sunt prezentate cele mai semnificative filme de animație din filmografia națională.

Nu sunt trecute cu vederea nici filmele Studioului de Copii „Flo­ricica”, dirijat de Victoria Barbă, precum și cele ale copiilor de la ARTIStudio (conducător Laura Glinca). Filmele noului secol sunt pre­zente prin documentarele de animație ale artistului independent Ghe- nadie Popescu.

Monografia Magia filmului de animație va completa istoria artelor naționale, fiind o filă aparte a patrimoniului nostru cinematografic, precum și o filă modestă în istoria filmului de animație universal

Felicităm autoarea cu ocazia editării cărții. Succese în continuare !

 

Violeta Tipa. Magia filmului de animație. Etape, tehnici, personalități ale animației moldovenești. Chișinău: Epigraf, 2020, 378 p.