{"id":5533,"date":"2021-07-13T17:26:45","date_gmt":"2021-07-13T14:26:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ich.md\/?p=5533"},"modified":"2021-07-13T17:41:00","modified_gmt":"2021-07-13T14:41:00","slug":"conferinta-nationala-cu-participare-internationala-portul-popular-expresie-a-istoriei-si-culturii-neamului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ich.md\/?p=5533","title":{"rendered":"CONFERIN\u021aA NA\u021aIONAL\u0102, CU PARTICIPARE INTERNA\u021aIONAL\u0102,  PORTUL POPULAR \u2013 EXPRESIE A ISTORIEI \u0218I CULTURII NEAMULUI"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: left;\">Institutul Patrimoniului Cultural, \u00eempreun\u0103 cu a\u021bi parteneri, a organizat la data de 22 iunie 2021 prima edi\u021bie a Conferin\u021bei Na\u021bionale cu participare interna\u021bional\u0103, dedicat\u0103 Zilei Universale a Iei \u0219i Zilei Na\u021bionale a portului popular. Reuniunea a avut ca obiectiv principal valorificarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a valen\u021belor costumului tradi\u021bional, promovarea pe plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional a structurilor sale autentice, a tehnicilor de confec\u021bionare, a multiplelor variante, precum \u0219i a unit\u0103\u021bii sale concep\u021bionale.<br \/>\nAv\u00e2nd \u00een central aten\u021biei c\u0103ma\u0219a cu alti\u021b\u0103, organizatorii \u0219i-au propus ca, \u00een cadrul conferin\u021bei, s\u0103 fie abordate diverse subiecte, cu referire la portul popular \u2013 element identitar de importantan\u021b\u0103 major\u0103 \u0219i de complexitate fascinant\u0103, ce relev\u0103 existen\u021ba unor modele originale, arhitepale, perpetuate din genera\u021bie \u00een genara\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Participan\u021bii au luat \u00een dezbatere, \u00een plan diachronic \u0219i sincronic, tradi\u021bia de a purta cosumul popular, care, datorit\u0103 fanteziei creative a celor ce l-au confec\u021bionat \u0219i \u00eel confec\u021bioneaz\u0103, datorit\u0103 impresionantei game de motive decorative ne reprezint\u0103 ca neam.<br \/>\n\u00centrunirea se reg\u0103se\u0219te \u00een lista evenimentelor \u0219tiin\u021bifice, programate de c\u0103tre Institutul Patrimoniului Cultural \u0219i constituie unul din obiectivele Proiectului de cercetare \u201eEvolu\u021bia tradi\u021biilor \u0219i procesele etnice \u00een Republica Moldova: suport teoretic \u0219i aplicativ \u00een promovarea valorilor etnoculturale \u0219i coeziunii sociale\u201d (2020\u20132023), \u00een cadrul c\u0103ruia activeaz\u0103 Centrului de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural.<br \/>\nConferin\u021ba a reunit oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, cercet\u0103tori cu reputa\u021bie din mai multe institu\u021bii de cercetare, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, muzeografi din \u021bar\u0103 \u0219i de peste hotare. Manifestarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a constituit un bun prilej pentru comunicare \u00eentre cercet\u0103tori, pentru schimb de idei \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea experien\u021bei acumulate.<br \/>\nSesiunea plenar\u0103 a Conferin\u021bei a fost deschis\u0103 de c\u0103tre dr. Natalia LAZAR \u0219i Raisa OSADCI, \u00een rol de moderatori. Domniile lor au salutat participan\u021bii la Conferin\u021b\u0103 \u0219i le-au urat mult succes \u0219i discu\u021bii interesante.<br \/>\nDirectorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr. hab. Victor GHILA\u0218, a \u021binut s\u0103 salute reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bii academice, universitare, muzeografice din Republica Moldova, Rom\u00e2nia, Ucraina, Bulgaria, partenerii \u0219i participan\u021bii la Conferin\u021b\u0103 \u0219i le-a mul\u021bumit pentru faptul c\u0103 au acceptat s\u0103 participle la eveniment.<br \/>\n\u00cen discursul s\u0103u, dr. hab. Victor GHILA\u0218 a subliniat c\u0103 sarcina de studiere a mo\u0219tenirii tradi\u021bionale \u0219i de elaborare a unor lucr\u0103ri, care s\u0103 pun\u0103 \u00een circuitul \u0219tiin\u021bific noi cuno\u0219tin\u021be, ce ar servi la valorificarea \u0219i promovarea patrimoniului cultural, reprezint\u0103 misiunea profesional\u0103 a sectorului de cercetare \u0219i inovare. Asumarea angajamentului pentru cercetarea patrimoniului cultural indic\u0103 ce valori dorim s\u0103 l\u0103s\u0103m ca mo\u0219tenire genera\u021biilor care ne vor succeda, c\u0103ci, f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de contribu\u021bia creativit\u0103\u021bii predecesorilor \u0219i f\u0103r\u0103 inspira\u021bia, generat\u0103 de produsele culturale ale trecutului, viitorul nostru ar fi lipsit de repere.<br \/>\nDumnealui \u0219i-a manifestat convingerea c\u0103 ideile lansate \u00een cadrul \u00eentrunirii \u0219tiin\u021bifice vor avea o contribu\u021bie semnificativ\u0103 la ridicarea nivelului de cunoa\u0219tere \u00een domeniul portului popular, iar dezbaterile, precum \u0219i materialele publicate vor avea o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 nu doar pentru un cerc restr\u00e2ns de cercet\u0103tori, ci \u00ee\u0219i vor aduce un aport practic la studierea patrimoniului cultural, la formarea valorilor spirituale \u0219i culturale \u00een societate.<br \/>\nMesaje de salut din partea participan\u021bilor la Conferin\u021b\u0103 au fost transmise de c\u0103tre Doina Virginia I\u0218F\u0102NONI, dr., cercet\u0103tor etnolog, gr. I, istoric \u0219i teoretician de art\u0103 (Muzeul Na\u021bional al Satului \u201eD. Gusti\u201d, Bucure\u0219ti) \u0219i Delia SUIOGAN, dr., conf. univ (Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere).<br \/>\nDoina Virginia I\u0218F\u0102NONI a felicitat organizatorii pentru idea frumoas\u0103 de a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i a lua \u00een discu\u021bie aspecte importante ale vestimenta\u021biei tradi\u021bionale, care ar permite completarea dosarului UNESCO pentru a fi ratificat. Domnia sa \u0219i-a exprimat convingerea c\u0103 ia, acest element at\u00e2t de important \u00een cultura \u0219i civiliza\u021bia poporului nostru, va fi recunoscut pe plan mondial ca valoare de patrimoniu a umanit\u0103\u021bii. \u201cA vorbi despre costumul popular \u00eenseamn\u0103 a vorbi despre sufletul poporului care \u00eel \u00eembrac\u0103, iar pentru noi, cei de azi, costumul popular este nu numai un mister, este nu numai o chemare, ci este \u00een acela\u0219i timp o \u0219ans\u0103 de a ne afirma, prin intermediul lui, \u00eentre semeni ca entit\u0103\u021bi distincte, originale, unice \u0219i inconfundabile\u201d, a remarcat dr. Doina Virginia I\u0218F\u0102NONI.<br \/>\nDr. Doina Virginia I\u0218F\u0102NONI s-a referit la actualitatea temei abordate \u0219i a subliniat c\u0103 societatea modern\u0103 simte nevoia de a se \u00eentoarce la aceast\u0103 sincer\u0103 \u0219i nemistificat\u0103 form\u0103 de expresie a sufletului rom\u00e2nesc, cu mult\u0103 deschidere, exist\u00e2nd la moment un fel de redivivus al interesului pentru c\u0103ma\u0219a rom\u00e2neasc\u0103.<br \/>\nDr. Delia SUIOGAN a transmis un cuv\u00e2nt de salut din partea Universit\u0103\u021bii Tehnice din Cluj-Napoca \u0219i, nemijlocit, din partea Facult\u0103\u021bii de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, \u00een calitate de partener al Conferin\u021bei \u0219tiin\u021bifice. Domnia sa a men\u021bionat c\u0103 manifestarea \u00ee\u0219i propune s\u0103 readuc\u0103 \u00een actualitate c\u0103ma\u0219a cu alti\u021b\u0103, deopotriv\u0103 cu costumul popular, remarc\u00e2nd c\u0103 este de datoria noastr\u0103 s\u0103 readucem acas\u0103 costumul popular, f\u0103r\u0103 a ne raporta la valoarea lui dinamic\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe oameni s\u0103-\u0219i asume rolul de a reproduce acest element de patrimoniu.<br \/>\nAten\u021bia participan\u021bilor la sesiunea plenar\u0103 a fost captat\u0103 de diversitatea \u0219i actualitatea rapoartelor \u0219tiin\u021bifice, prezentate de cercet\u0103tori consacra\u021bi din \u021bar\u0103 \u0219i de peste hotare: dr. Doina Virginia I\u0218F\u0102NONI (Muzeul Na\u021bional al Satului \u201eD. Gusti\u201d din Bucure\u0219ti), dr. Delia SUIOGAN \u0219i dr. Natalia LAZAR (Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere), dr. Varvara BUZIL\u0102 (Muzeul Na\u021bional de Etnografie \u0219i Istorie Natural\u0103 din Chi\u0219in\u0103u) \u0219i dr. Natalia GR\u0102DINARU (Institutul Patrimoniului Cultural).<br \/>\nDr. Doina Virginia I\u0218F\u0102NONI s-a referit la importan\u021ba actualiz\u0103rii informa\u021biilor etnologice despre un element al patrimoniului cultural imaterial din perspectiva strategiilor UNESCO, remarc\u00e2nd c\u0103 actualizarea informa\u021biilor despre oricare element al patrimoniului culturii tradi\u021bionale presupune respectarea principiului imaterialului \u00een material, adic\u0103 corelarea informa\u021biilor, furnizate de patrimoniul material, cu motiva\u021biile \u0219i competen\u021bele autorilor care lucreaz\u0103, \u00een prezent, asupra unor asemenea piese, \u0219i, bine\u00een\u021beles, cu respectivul element de patrimoniu imaterial.<br \/>\n\u00cen comunicarea sa, dr. Varvara BUZIL\u0102 s-a axat pe analiza imaginii purt\u0103torilor de costum tradi\u021bional. Domnia sa a identificat unele categorii esen\u021biale ale imaginii costumului tradi\u021bional \u0219i a stabilit c\u0103 cele mai vechi piese vestimentare, p\u0103strate \u00een colec\u021biile muzeale, precum \u0219i cele mai vechi imagini ale purt\u0103torilor de costume tradi\u021bionale (sub form\u0103 de desene, litografii), \u021bin de a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. \u201cIdentificarea \u0219i punerea \u00een valoare a acestor imagini, \u2013 a remarcat dr. Varvara Buzil\u0103, \u2013 este fundamental\u0103 pentru conturarea a noi sarcini de cercetare \u00een domeniu\u201d.<br \/>\nDr. Natalia LAZAR a realizat o analiz\u0103 semantic\u0103 a costumului popular, remarc\u00e2nd func\u021bia sa de facilitare a comunic\u0103rii sociale \u0219i mitico-simbolice. Domnia sa a analizat costumul popular din persectiv\u0103 identitar\u0103, precum \u0219i individual\u0103. \u00cen concluzie, dna dr. Natalia LAZAR a constatat faptul c\u0103 vestimenta\u021biei trai\u021bionale i se atribuia rolul de reper identitar cu func\u021bie integratoare \u0219i stabilizatoare.<br \/>\nDr. Delia SUIOGAN a relevat importan\u021ba \u0219i func\u021bia costumul popular, realiz\u00e2nd o interpretare hermeneutic\u0103 a acestuia, explic\u00e2nd semantica elemenelor sale \u0219i a normelor de a confec\u021bionare \u0219i de purtare prin sistemul concep\u021bional \u0219i valoric al neamului nostru. Domnia sa a eviden\u021biat faptul c\u0103 omul tradi\u0163ional con\u015ftientiza mai mult dec\u00e2t omul actual natura sa de fiin\u0163\u0103 cosmic\u0103, comunicarea viz\u00e2nd at\u00e2t planul orizontal, c\u00e2t \u0219i cel vertical. Aceste forme de interac\u021biune ale omului cu semenii, cu divinitatea \u0219i cu mediul ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103, fiind supuse analizei, relev\u0103 elemente, capabile s\u0103 descopere \u0219i s\u0103 redescopere func\u021bia de comunicare a unor elemente de port, privite \u00een \u00eenteriorul rela\u021biei tradi\u021bie-inova\u021bie-kitsch.<br \/>\nDr. Natalia GR\u0102DINARU a prezentat o analiz\u0103 a func\u021biei c\u0103ma\u0219ei \u00een obiceiurile de na\u0219tere. Dumneaei a specificat faptul c\u0103, \u00een conformitate cu tradi\u021bia, c\u0103ma\u0219a era \u00eenzestrat\u0103 cu putere augural\u0103, apotropaic\u0103 \u0219i taumatugic\u0103, fiind utilizat\u0103 \u00een ritualurile de protec\u021bie, precum \u0219i \u00een cele de consacrare \u0219i propi\u021biere.<br \/>\nImediat dup\u0103 \u0219edin\u021ba plenar\u0103, au avut loc dou\u0103 prezent\u0103ri de film.<br \/>\nPrimul din ele, Evolu\u021bia c\u0103me\u0219ii din Maramure\u0219ul istoric a demonstrat schimb\u0103rile care s-au produs de-a lungul timpului \u00een croiul \u0219i decorul c\u0103m\u0103\u0219ilor din aceast\u0103 zon\u0103. Dr. M\u0103riuca NEME\u0218 VERDE\u0218 a remarcat, \u00een explica\u021bia pe care a realizat-o la secven\u021bele din film, c\u0103 \u00een Maramure\u0219ul istoric exist\u0103 tendin\u021be evidente de realizare a c\u0103m\u0103\u0219ilor (c\u0103me\u0219ilor) cu ajutorul ma\u0219inilor de brodat, primele modele dat\u00e2nd din anii 80 ai secolului trecut. Totodat\u0103, din pricina lipsei materiei prime (c\u00e2nepa, l\u00e2na) \u0219i a procesului de realizare extrem de laborious, nu mai exist\u0103 o industrie textil\u0103 casnic\u0103, aceste circumstan\u021be permi\u021b\u00e2nd p\u0103trunderea agresiv\u0103 a elementelor de vestimenta\u021bie, ob\u021binute prin metode noi. Astfel, din dorin\u021ba de releva elementele unei \u201ec\u0103me\u0219i\u201d autentice, au fost prezentate cele mai importante secven\u021be din procesul tehnologic al realiz\u0103rii c\u0103me\u0219ilor \u00een Maramure\u0219ul istoric.<br \/>\nAl doilea film, Ornamentul tradi\u021bional \u00een formule cinematografice, prezentat de dr. Dumitru Ol\u0103rescu, a scos \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 ornamentul, posed\u00e2nd un caracter polifunc\u021bional, este atestat \u00een multe filme de fic\u021biune \u0219i de nonfic\u021biune. Mai mult chiar, unele discursuri cinematografice de nonfic\u021biune au fost dedicate integral acestei modalit\u0103\u021bi de comunicare despre lumea spiritual\u0103 a poporului nostru: Ornamente (regie Ion Mija), Firul viu \u0219i Goblen ale regizorului Vlad Druc, Creatorii de frumos (regie Petru Ungureanu). Autorii acestor filme au reu\u0219it s\u0103 surprind\u0103 unele obiceiuri, ritualuri, s\u0103rb\u0103tori, prin care se eviden\u021biaz\u0103 frumuse\u021bea, \u021binuta costumului national. Acest fapt contribuie la o cercetare mult mai complex\u0103 a costumului tradi\u021bional \u0219i a elementelor sale grafice \u0219i coloristice.<br \/>\nDup\u0103 prezent\u0103rile de film, cercet\u0103torii s-au \u00eentrunit \u00een trei grupuri de lucru, pentru a-\u0219i \u021bine comunic\u0103rile \u00een cadrul sec\u021biunilor: Portul traditional: carte de vizit\u0103 \u0219i surs\u0103 de modelare etnocultural\u0103, Costumul traditional ca purt\u0103tor de \u00eensemne etnoculturale: trecut \u0219i actualitate, Costumul tradi\u021bional ca reflexie a istoriei etnice \u0219i factor de impact identitar.<br \/>\n\u00cen cadrul celor trei sec\u021biuni au fost prezentate circa 35 de rapoarte, \u00een baza c\u0103rora s-au ini\u021biat discu\u021bii interesante. Dezbateri calitative \u0219i de inters sporit au suscitat subiectele: Portul popular din Valea Jiului \u2013 expresie a vie\u0163ii sociale \u015fi artistice; Practici vestimentare de alt\u0103dat\u0103 \u00een mediul cultural-artistic national. Observa\u021bii preliminare; Credin\u021be despre haine \u00een mentalitatea tradi\u021bional\u0103; Costumul tradi\u021bional femeiesc la lipovenii din Republica Moldova; Articolele de vestimenta\u021bie din foile de zestre ale boierilor din \u021aara Moldovei \u00een sec. al XVIIlea \u2013 \u00eenceputul sec. al XIX-lea: expresie a portului tradi\u021bional sau a influen\u021belor?; \u041d\u0430\u0440\u043e\u0434\u043d\u044b\u0439 \u043a\u043e\u0441\u0442\u044e\u043c \u0443\u043a\u0440\u0430\u0438\u043d\u0446\u0435\u0432 \u041c\u043e\u043b\u0434\u043e\u0432\u044b \u0432 \u0440\u0430\u0431\u043e\u0442\u0430\u0445 \u0438\u0441\u0441\u043b\u0435\u0434\u043e\u0432\u0430\u0442\u0435\u043b\u0435\u0439 XIX\u2013 \u043d\u0430\u0447\u0430\u043b\u0430 \u0425\u0425I \u0432.<br \/>\nCu siguran\u021b\u0103, Conferin\u021ba cu tema PORTUL POPULAR \u2013 EXPRESIE A ISTORIEI \u0218I CULTURII NEAMULUI a \u00eensemnat o etap\u0103 nou\u0103 \u00een cercetare, precum \u0219i \u00een diseminarea rezultatelor \u0219tiin\u021bifice, care a determinat deschiderea necesar\u0103 spre cunoa\u0219terea iei, \u00een special, \u0219i a costumului tradi\u021bional, \u00een general, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 aspecte de perspectiv\u0103 \u00een investigarea portului popular.<\/p>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-5533 gallery-columns-3 gallery-size-thumbnail'><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5543'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/osadci-bine-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5538'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/os-ghil-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5545'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghilas-si-al-1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5540'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/suiog-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5537'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Isfanoni-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5536'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/grad-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5534'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/cot-ghilas-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5541'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/zaic--150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure><figure class='gallery-item'>\n\t\t\t<div class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/ich.md\/?attachment_id=5449'><img width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/ich.md\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/IMG_3800-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/div><\/figure>\n\t\t<\/div>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Institutul Patrimoniului Cultural, \u00eempreun\u0103 cu a\u021bi parteneri, a organizat la data de 22 iunie 2021 prima edi\u021bie a Conferin\u021bei Na\u021bionale cu participare interna\u021bional\u0103, dedicat\u0103 Zilei<span class=\"read-more-link\"><a class=\"read-more\" href=\"https:\/\/ich.md\/?p=5533\">Read More<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5531,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":[],"categories":[10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5533"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5533"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5533\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5546,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5533\/revisions\/5546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5533"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5533"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5533"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}