{"id":8823,"date":"2025-11-17T16:19:33","date_gmt":"2025-11-17T14:19:33","guid":{"rendered":"https:\/\/ich.md\/?p=8823"},"modified":"2025-11-17T16:19:33","modified_gmt":"2025-11-17T14:19:33","slug":"masa-rotunda-cu-genericul-monumente-de-for-public-elemente-formatoare-ale-spatiului-urbanistic-dedicata-aniversarii-de-120-de-ani-de-la-nasterea-sculptoritei-claudia-cobiz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ich.md\/?p=8823","title":{"rendered":"Masa rotund\u0103 cu genericul \u201eMonumente de for public \u2013 elemente formatoare ale spa\u021biului urbanistic\u201d, dedicat\u0103 anivers\u0103rii de 120 de ani de la na\u0219terea sculptori\u021bei Claudia Cobizev \u0219i 115 ani de la na\u0219terea sculptorului Laz\u0103r Dubinovschi"},"content":{"rendered":"\n

Sec\u021bia Patrimoniu Cultural Construit al Institutului Patrimoniului Cultural, afiliat Ministerului Culturii Republicii Moldova, \u00een parteneriat cu Sec\u021bia Arte \u0219i H\u0103r\u021bi a I.P. Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Republicii Moldova a organizat o Mas\u0103 rotund\u0103 cu genericul \u201eMonumente de for public \u2013 elemente formatoare ale spa\u021biului urbanistic\u201d, dedicat\u0103 anivers\u0103rii de 120 de ani de la na\u0219terea sculptori\u021bei Claudia Cobizev \u0219i 115 ani de la na\u0219terea sculptorului Laz\u0103r Dubinovschi, <\/em>care a avut loc \u00een data de 11 noiembrie 2025, cu \u00eencepere de la orele 11.00, \u00een incinta S\u0103lii Arte \u0219i H\u0103r\u021bi, Blocul 2 al I.P. Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Republicii Moldova, la adresa str. 31 august 1989, blocul 78. <\/strong>Criticii de art\u0103, arhitec\u021bii, muzeografii, sculptorii, pedagogii de art\u0103 plastic\u0103 \u0219i to\u021bi cei interesa\u021bi de subiectul propus spre discu\u021bie au fost invita\u021bi s\u0103 participe la aceast\u0103 Mas\u0103 rotund\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Evenimentul cultural a demarat prin cuv\u00e2ntul de salut al Dnei Aliona Munteanu, director adjunct al BNRM, care a men\u021bionat importan\u021ba unor asemenea manifest\u0103ri. Dna Rodica Baleanu, \u0219ef sec\u021bie Arte \u0219i H\u0103r\u021bi a BNRM a prezentat informa\u021bii pre\u021bioase despre monografiile, care fac parte din colec\u021bia de c\u0103r\u021bi a sec\u021biei \u0219i sunt dedicate celor doi mari sculptori. Dul Dr. Vitalie Malcoci, \u0219eful Sec\u021biei Patrimoniul Cultural Construit al IPC, a deschis evenimentul, invit\u00e2nd to\u021bi participan\u021bii la o conlucrare activ\u0103, creativ\u0103 \u0219i prodigioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dna Dr. Ana Marian a prezentat dou\u0103 studii de caracter istoriografic. \u00cen primul a fost urm\u0103rit traseul artistic al sculptorului Laz\u0103r Dubinovschi \u00een studiile comparate ale criticilor de art\u0103 autohtoni. Al doilea studiu a fost o relatare despre crea\u021bia sculptori\u021bei Claudia Cobizev \u00een viziunea criticilor de art\u0103 contemporani.<\/p>\n\n\n\n

Dna Dr. Hab. Mariana \u0218lapac \u0219i Dna Dr. Alla Ceastina s-au referit la contribu\u021bia artistei Claudia Cobizev la \u00eenfrumuse\u021barea Palatului Cultural din Chi\u0219in\u0103u. Tematica abordat\u0103 de ambele cercet\u0103toare s-a bazat pe un bogat material arhivistic \u0219i istoric, dar \u0219i ilustrativ. D-na Dr. Hab. Mariana \u0218lapac a prezentat \u0219i o comunicare despre Turnul Dezrobirii Basarabiei \u2013 o realizare de marc\u0103 a lui Octav Doicescu \u0219i Dimitrie Ghiulamila, frumos suplinit\u0103 prin materiale arhivistice \u0219i fotografii inedite.<\/p>\n\n\n\n

Comunicarea Dnei Dr. Aurelia Trifan s-a bazat pe o analiz\u0103 comparativ\u0103 a grupurilor statuare ale lui Karl Marx \u0219i Friedrich Engels din diverse spa\u021bii culturale \u0219i situarea lor \u00een spa\u021biile urbanistice \u00een contextul perioadei modernist-socialiste.<\/p>\n\n\n\n

Dna Dr. Hab. Victoria Rocaciuc a f\u0103cut o prezentare a personalit\u0103\u021bilor notorii ale celor doi sculptori-monumentali\u0219ti, Claudia Cobizev \u0219i Laz\u0103r Dubinovschi, \u00eencadrat\u0103 \u00een contextul artistic al epocilor \u00een care au activat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen discursul Dnei Dr. Elena Madan, conferen\u021biar UTM, a fost analizat\u0103 seria de sculpturi monumentale de for public, intitulate generic \u201eColoana Cerului\u201d, crea\u021bie a artistului Tudor Botin. Analiza s-a concentrat pe modul \u00een care aceste monumente dep\u0103\u0219esc rolul memorial, devenind repere vizuale \u0219i spirituale majore.<\/p>\n\n\n\n

Studiul Dnei Sorina-Nicoleta Grati a urm\u0103rit modul \u00een care arta integrat\u0103 contribuie la configurarea identit\u0103\u021bii urbane \u0219i la constituirea unei rela\u021bii afective \u00eentre loc \u0219i locuitor, eviden\u021biind importan\u021ba men\u021binerii acestui limbaj vizual \u00een peisajul urban contemporan. Comunicarea a reflectat un studiu de caz: mozaicurile Centrului Mamei \u0219i Copilului din Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Dnul Dr. Manole Brihune\u021b a abordat un gen relativ recent constituit \u00een sculptura monumental\u0103 autohton\u0103, cel al crucilor comemorative \u00eenchinate eroilor din primul r\u0103zboi mondial, care constituie un gen ce accede la troi\u021bele populare moldovene\u0219ti. Cercet\u0103torul s-a referit la crea\u021bia me\u0219terului popular Ion Bor\u0219 din Furceni.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii la masa rotund\u0103 au discutat aprins despre soarta monumentelor de for public din Republica Moldova, propun\u00e2nd c\u0103i de solu\u021bionare ale problemelor artistice, stilistice \u0219i conceptuale ap\u0103rute \u00een procesul de edificare a acestora. Dintre participan\u021bi s-a remarcat Dnul Tudor Botin, artist plastic, membru titular al UAP, conferen\u021biar UTM, care s-a referit la impedimentele de care s-a ciocnit \u00een procesul edific\u0103rii monumentelor de for public, realizate de Domnia sa. Dnul Dr. Sergius Ciocanu a relatat despre problemele legate de edificarea monumentelor de for public, oglindite \u00een legisla\u021bia din Republica Moldova. Iar Dnul Ion Zderciuc, sculptor, membru titular al UAP, conferen\u021biar la UPS \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u0219in\u0103u, a vorbit despre calea sinuoas\u0103 pe care o parcurge orice monument de for public din momentul apari\u021biei conceptului artistic p\u00e2n\u0103 la instalarea lui \u00een spa\u021biul urbanistic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul acestor dezbateri s-au eviden\u021biat c\u00e2teva puncte-repere. Primul: necesitatea complet\u0103rii spa\u021biilor urbanistice \u0219i a spa\u021biilor verzi, \u00een acela\u0219i r\u00e2nd din Parcurile Chi\u0219in\u0103ului, cu sculpturi monumentale \u0219i decorative. Avem spa\u021bii verzi bogate, extinse ca teritoriu, care ar fi trebuit valorificate. Astfel, \u00een Parcul din Valea Trandafirilor, din p\u0103cate, s-a p\u0103strat, din perioada artei realismului socialist, doar un singur monument: cel al sculptorului Iurie Cana\u0219in, cu denumirea Nistru,<\/em> gra\u021bie faptului c\u0103 a fost lucrat \u00een travertin, un material dur, care nu se supune eroziei. De aici se eviden\u021biaz\u0103 al doilea reper: necesitatea edific\u0103rii monumentelor \u00een materiale dure \u0219i nobile, nu \u00een cele perisabile. Cel de-al treilea reper: necesitatea stringent\u0103 de a organiza concursuri jurizate, \u00eenainte de a fi instalate monumentele, fapt care va contribui la filtrarea machetelor de monumente mediocre \u0219i neexpresive, care nu reprezint\u0103 valoare artistic\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u0219i care nu vor fi agreate de public.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, dialogul constructiv \u0219i multiaspectual al participan\u021bilor la aceast\u0103 Mas\u0103 rotund\u0103 a contribuit la conturarea unor concluzii \u0219i recomand\u0103ri care vor contribui la promovarea \u0219i salvgardarea monumentelor de for public \u2013 parte a patrimoniului cultural construit al Republicii Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Ana Marian, dr., cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific superior<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\/<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sec\u021bia Patrimoniu Cultural Construit al Institutului Patrimoniului Cultural, afiliat Ministerului Culturii Republicii Moldova, \u00een parteneriat cu Sec\u021bia Arte \u0219i H\u0103r\u021bi a I.P. Biblioteca Na\u021bional\u0103 aRead More<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":8827,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8823"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8823"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8823\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8831,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8823\/revisions\/8831"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8827"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}