{"id":9204,"date":"2026-09-29T15:35:09","date_gmt":"2026-09-29T12:35:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ich.md\/?p=9204"},"modified":"2026-09-29T15:35:09","modified_gmt":"2026-09-29T12:35:09","slug":"bilantul-conferintei-stiintifice-internationale-patrimoniul-cultural-cercetare-valorificare-promovare-editia-a-xviii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ich.md\/?p=9204","title":{"rendered":"Bilan\u021bul Conferin\u021bei \u0218tiin\u021bifice Interna\u021bionale \u201ePatrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d, edi\u021bia a XVIII-a"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen zilele de 24\u201325 septembrie 2026, la Chi\u0219in\u0103u, s-a desf\u0103\u0219urat cea de-a XVIII-a edi\u021bie a Conferin\u021bei \u0218tiin\u021bifice Interna\u021bionale \u201ePatrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d<\/a>, organizat\u0103 de Institutul Patrimoniului Cultural \u0219i dedicat\u0103 Zilelor Europene ale cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d, organizat\u0103 de Institutul Patrimoniului Cultural \u0219i dedicat\u0103 Zilelor Europene ale Patrimoniului ui. Ajuns\u0103 la o edi\u021bie care vorbe\u0219te deja despre continuitate \u0219i despre consolidarea unei tradi\u021bii academice, manifestarea a reunit cercet\u0103tori, cadre universitare, speciali\u0219ti \u00een domeniul patrimoniului \u0219i reprezentan\u021bi ai unor importante institu\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale din Republica Moldova \u0219i de peste hotare.<\/p>\n\n\n\n

Timp de dou\u0103 zile, Chi\u0219in\u0103ul a devenit un veritabil spa\u021biu al dialogului despre patrimoniu, \u00een sensul s\u0103u cel mai larg: de la vestigiul arheologic, monumentul de arhitectur\u0103 \u0219i patrimoniul urban p\u00e2n\u0103 la tradi\u021bie, ritual, memorie colectiv\u0103, muzic\u0103, teatru, arte vizuale \u0219i formele contemporane de reprezentare a identit\u0103\u021bii. Programul conferin\u021bei a pus astfel fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 discipline, metode \u0219i \u0219coli de cercetare diferite, unite \u00eens\u0103 de aceea\u0219i preocupare: cunoa\u0219terea, protejarea \u0219i transmiterea mo\u0219tenirii culturale c\u0103tre genera\u021biile viitoare.<\/p>\n\n\n\n

Amploarea interna\u021bional\u0103 a edi\u021biei din acest an s-a remarcat prin participarea cercet\u0103torilor \u0219i speciali\u0219tilor din Republica Moldova, Rom\u00e2nia, Ucraina, Polonia, Germania, Finlanda, Algeria \u0219i din alte medii academice, ceea ce a permis nu doar prezentarea unor rezultate de cercetare, ci \u0219i confruntarea fertil\u0103 a unor experien\u021be \u0219i perspective diferite asupra patrimoniului. Programul a beneficiat, totodat\u0103, de implicarea unui important cadru de cooperare institu\u021bional\u0103, reunind institu\u021bii academice \u0219i universitare din Republica Moldova, Rom\u00e2nia \u0219i Ucraina.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile conferin\u021bei au debutat \u00een diminea\u021ba zilei de 24 septembrie, \u00een Sala Mic\u0103 a Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei, prin \u0219edin\u021ba plenar\u0103 moderat\u0103 de dr. Valeria Barbas \u0219i dr. Vlad Vornic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cuv\u00e2ntul de deschidere, dr. Ion Ursu, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, a salutat participan\u021bii \u0219i a subliniat importan\u021ba continuit\u0103\u021bii acestei manifest\u0103ri \u0219tiin\u021bifice. Mesajele de salut adresate de m. c., dr. hab. Liliana Condraticova, secretar \u0219tiin\u021bific general al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei, dr. hab. Anca Doina Ciob\u0103ra\u0219u, de la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u0219i, \u0219i dr. Natalia Laz\u0103r, de la Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, au accentuat dimensiunea colaborativ\u0103 a evenimentului \u0219i necesitatea men\u021binerii dialogului dintre institu\u021biile preocupate de cercetarea \u0219i protejarea patrimoniului. Program-Conferinta- Patrimoniul<\/p>\n\n\n\n

Comunic\u0103rile plenare au oferit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput imaginea diversit\u0103\u021bii tematice care avea s\u0103 caracterizeze \u00eentreaga conferin\u021b\u0103. M. c., dr. hab. Mariana \u0218lapac a abordat evolu\u021bia arhitectural-urbanistic\u0103 a ora\u0219ului Tighina \u00een perioada interbelic\u0103, dr. hab. Victor Ghila\u0219 a analizat muzica na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een rela\u021bie cu \u0219coala na\u021bional\u0103 ucrainean\u0103 \u0219i romantismul francez \u0219i spaniol, iar dr. hab. Gheorghe Postic\u0103 a prezentat rezultatele cercet\u0103rilor asupra a\u0219ez\u0103rilor medievale timpurii din Codrii L\u0103pu\u0219nei. Dimensiunea rela\u021biilor culturale \u0219i confesionale europene a fost completat\u0103 de comunicarea dr. Elsa Stavro, consacrat\u0103 sprijinului Patriarhiei Rom\u00e2ne pentru \u00eenfiin\u021barea \u0219colilor teologice ale Bisericii Ortodoxe din Albania \u00een perioada 1930\u20131945.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 \u0219edin\u021ba plenar\u0103, conferin\u021ba s-a deschis c\u0103tre un spectru amplu de cercet\u0103ri, organizate \u00een sesiuni tematice. \u00cen prima zi au fost puse \u00een discu\u021bie identitatea, memoria \u0219i comunicarea artistic\u0103 \u00een context global, cercetarea \u0219i valorificarea patrimoniului cultural construit, cultura tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, cultura tradi\u021bional\u0103 a minorit\u0103\u021bilor entice \u0219i cultura tradi\u021bional\u0103 ucrainean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sec\u021biunea dedicat\u0103 patrimoniului construit a ilustrat foarte bine spiritul interdisciplinar al conferin\u021bei. Moderat\u0103 de dr. Aurelia Trifan \u0219i dr. Vitalie Malcoci, aceasta a adus \u00eempreun\u0103 cercet\u0103ri privind arhitectura modernist\u0103, monumentele istorice, bisericile de lemn, istoria urban\u0103, memoria comunit\u0103\u021bilor, documentarea arhivistic\u0103 \u0219i noile modalit\u0103\u021bi de interpretare \u0219i comunicare a patrimoniului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context au fost abordate, \u00eentre altele, arhitectura reprezentativ\u0103 din RSS Moldoveneasc\u0103 a anilor 1970\u20131980, problematica dat\u0103rii Bisericii \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din C\u0103u\u0219eni, istoria Capelei funerare a cimitirului evreiesc din Chi\u0219in\u0103u, contribu\u021bia comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti la dezvoltarea urban\u0103 a Orheiului, tipologia bisericilor de lemn din fostul \u021binut Hotin \u0219i monumentele memoriale din raionul Orhei.<\/p>\n\n\n\n

Contribu\u021biile participan\u021bilor de peste hotare au deschis discu\u021bia c\u0103tre probleme actuale ale domeniului: rela\u021bia dintre patrimoniul construit \u0219i comunicarea vizual\u0103 contemporan\u0103, memoria monumentelor disp\u0103rute \u0219i conceptul de \u201epatrimoniu absent\u201d, dar \u0219i rolul tururilor culturale \u00een medierea \u0219i promovarea patrimoniului rom\u00e2nesc \u0219i moldovenesc \u00een Finlanda. \u00cen acest fel, patrimoniul a fost privit nu numai prin ceea ce se p\u0103streaz\u0103 material, ci \u0219i prin ceea ce continu\u0103 s\u0103 existe prin imagine, document, memorie \u0219i experien\u021b\u0103 cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O component\u0103 substan\u021bial\u0103 a conferin\u021bei a fost rezervat\u0103 culturii tradi\u021bionale. Cercet\u0103rile prezentate au urm\u0103rit patrimoniul rom\u00e2nesc, dar \u0219i tradi\u021biile comunit\u0103\u021bilor etnice \u0219i ale culturii ucrainene, aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie obiceiuri, practici rituale, credin\u021be, alimenta\u021bie tradi\u021bional\u0103, arhitectur\u0103 vernacular\u0103, memorie familial\u0103, me\u0219te\u0219uguri \u0219i mecanismele prin care tradi\u021bia este p\u0103strat\u0103, reinterpretat\u0103 sau transformat\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba unei sec\u021biuni distincte consacrate culturii tradi\u021bionale a minorit\u0103\u021bilor etnice a oferit conferin\u021bei o dimensiune important\u0103 a dialogului intercultural. Cercet\u0103rile privind comunit\u0103\u021bile bulgar\u0103, g\u0103g\u0103uz\u0103, rus\u0103 \u0219i alte comunit\u0103\u021bi au pus \u00een lumin\u0103 at\u00e2t particularit\u0103\u021bile acestora, c\u00e2t \u0219i procesele de interferen\u021b\u0103 \u0219i schimb cultural care au contribuit, de-a lungul timpului, la configurarea diversit\u0103\u021bii culturale a Republicii Moldova.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, ampla participare a cercet\u0103torilor din Ucraina \u0219i sec\u021biunea consacrat\u0103 culturii tradi\u021bionale ucrainene au conferit edi\u021biei din acest an o semnifica\u021bie aparte. Studiile au abordat memoria cultural\u0103, tradi\u021biile \u0219i practicile rituale, patrimoniul muzeal, identitatea \u0219i transform\u0103rile produse \u00een contextul actual, demonstr\u00e2nd c\u00e2t de str\u00e2ns pot fi legate patrimoniul, memoria \u0219i experien\u021ba istoric\u0103 a unei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Programul din 25 septembrie a continuat \u0219i a extins dialogul \u00eenceput \u00een prima zi. Un loc distinct l-a ocupat cercetarea, valorificarea \u0219i promovarea patrimoniului arheologic, al\u0103turi de continuarea sesiunilor dedicate identit\u0103\u021bii, memoriei \u0219i comunic\u0103rii artistice, culturii tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i culturii tradi\u021bionale ucrainene.<\/p>\n\n\n\n

Sec\u021biunea de arheologie a reunit cercet\u0103ri care au traversat perioade istorice foarte diferite \u0219i au valorificat at\u00e2t descoperiri recente, c\u00e2t \u0219i reinterpret\u0103ri ale unor situri \u0219i materiale cunoscute. Au fost discutate cercet\u0103ri privind siturile preistorice \u0219i medievale, descoperiri din prima epoc\u0103 a fierului, a\u0219ez\u0103ri medievale timpurii, cercet\u0103ri bioarheologice \u0219i osteologice, dar \u0219i aspecte privind regimul juridic al siturilor arheologice \u0219i al zonelor cu poten\u021bial arheologic. Aceast\u0103 diversitate a demonstrat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 protejarea patrimoniului arheologic presupune \u00eent\u00e2lnirea dintre cercetarea de teren, analiza interdisciplinar\u0103, documentare \u0219i responsabilitatea institu\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen paralel, sec\u021biunea dedicat\u0103 identit\u0103\u021bii, memoriei \u0219i comunic\u0103rii artistice \u00een context global a adus \u00een dialog istoria artei, muzicologia, teatrul, cinematografia, patrimoniul muzeal \u0219i cultura vizual\u0103. Temele au mers de la memoria cultural\u0103 \u0219i reinterpretarea tradi\u021biei p\u00e2n\u0103 la raportul dintre art\u0103 \u0219i identitate, patrimoniul muzeal \u0219i modalit\u0103\u021bile prin care trecutul este recuperat \u0219i resemnificat prin crea\u021bia contemporan\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prin aceast\u0103 structur\u0103, cele dou\u0103 zile ale conferin\u021bei au demonstrat c\u0103 patrimoniul cultural nu poate fi redus la o singur\u0103 categorie \u0219i nici cercetat din perspectiva unei singure discipline. Un monument, un sit arheologic, un c\u00e2ntec, un ritual, o fotografie, un obiect muzeal, o pies\u0103 de teatru sau memoria unei comunit\u0103\u021bi sunt forme diferite prin care societ\u0103\u021bile \u00ee\u0219i construiesc raportarea la trecut \u0219i \u00ee\u0219i exprim\u0103 identitatea \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

Poate cea mai important\u0103 dimensiune a edi\u021biei a XVIII-a a fost tocmai \u00eent\u00e2lnirea dintre oameni, institu\u021bii \u0219i tradi\u021bii \u0219tiin\u021bifice diferite. Cercet\u0103tori din mai multe \u021b\u0103ri au avut posibilitatea nu doar s\u0103-\u0219i prezinte rezultatele, ci s\u0103 le discute, s\u0103 le confrunte \u0219i s\u0103 descopere teme \u0219i preocup\u0103ri comune.<\/p>\n\n\n\n

Dialogurile care au urmat comunic\u0103rilor au demonstrat c\u0103 valoarea unei conferin\u021be nu se m\u0103soar\u0103 exclusiv prin num\u0103rul prezent\u0103rilor. La fel de importante sunt \u00eentreb\u0103rile pe care acestea le genereaz\u0103, schimburile profesionale care continu\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea unei sesiuni, contactele stabilite \u00eentre cercet\u0103tori \u0219i posibilitatea ini\u021bierii unor viitoare colabor\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care patrimoniul este supus unor transform\u0103ri rapide \u0219i, uneori, unor riscuri majore, cooperarea interna\u021bional\u0103 devine cu at\u00e2t mai necesar\u0103. Experien\u021ba unei \u021b\u0103ri poate oferi solu\u021bii alteia, iar cercetarea comparativ\u0103 permite \u00een\u021belegerea unor fenomene care dep\u0103\u0219esc grani\u021bele politice \u0219i administrative. Patrimoniul este profund legat de loc \u0219i de comunitate, dar capacitatea lui de a crea dialog dep\u0103\u0219e\u0219te frontierele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, diversitatea geografic\u0103 a participan\u021bilor la edi\u021bia din 2026 nu a reprezentat doar o dimensiune statistic\u0103 a evenimentului. Ea a constituit una dintre resursele sale \u0219tiin\u021bifice: posibilitatea de a privi patrimoniul Republicii Moldova \u00eentr-un context mai larg \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de a integra experien\u021ba cercet\u0103torilor moldoveni \u00eentr-un circuit interna\u021bional al ideilor \u0219i practicilor de cercetare.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre ideile care se desprind din ansamblul comunic\u0103rilor \u0219i dezbaterilor celor dou\u0103 zile este c\u0103 patrimoniul nu poate fi protejat f\u0103r\u0103 a fi mai \u00eent\u00e2i cunoscut. Cercetarea, documentarea, conservarea, valorificarea \u0219i promovarea nu sunt ac\u021biuni independente, ci etape ale aceluia\u0219i proces.<\/p>\n\n\n\n

A cerceta un monument, a documenta un ritual aflat pe cale de dispari\u021bie, a recupera memoria unei comunit\u0103\u021bi, a investiga un sit arheologic sau a reconstitui istoria unui obiect \u00eenseamn\u0103 deja a-i recunoa\u0219te valoarea \u0219i a crea premisele p\u0103str\u0103rii sale. Din acest motiv, cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 r\u0103m\u00e2ne una dintre formele fundamentale de responsabilitate fa\u021b\u0103 de patrimoniu.<\/p>\n\n\n\n

Ajuns\u0103 la edi\u021bia a XVIII-a, Conferin\u021ba \u0218tiin\u021bific\u0103 Interna\u021bional\u0103 \u201ePatrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d demonstreaz\u0103 continuitatea unui demers care a crescut odat\u0103 cu comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 pe care o reune\u0219te. Pentru Institutul Patrimoniului Cultural, organizarea constant\u0103 a acestei manifest\u0103ri \u00eenseamn\u0103 nu doar continuarea unei tradi\u021bii academice, ci \u0219i consolidarea unei platforme prin care cercet\u0103torii din Republica Moldova intr\u0103 \u00een dialog cu speciali\u0219ti \u0219i institu\u021bii din alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 zile de comunic\u0103ri \u0219i dezbateri au confirmat c\u0103 patrimoniul poate constitui un limbaj comun al cercet\u0103rii \u0219i cooper\u0103rii, capabil s\u0103 apropie discipline, institu\u021bii, genera\u021bii \u0219i culturi diferite.<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 patrimoniul nu reprezint\u0103 numai ceea ce am primit de la genera\u021biile care ne-au precedat. Patrimoniul este \u0219i ceea ce alegem noi s\u0103 cercet\u0103m, s\u0103 \u00een\u021belegem, s\u0103 protej\u0103m \u0219i s\u0103 transmitem mai departe.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u021bia din 24\u201325 septembrie 2026 a Conferin\u021bei \u201ePatrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d a demonstrat, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 aceast\u0103 responsabilitate poate reuni oameni \u0219i institu\u021bii dincolo de frontiere, \u00een jurul unei valori comune: memoria cultural\u0103 pe care o p\u0103str\u0103m pentru viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen zilele de 24\u201325 septembrie 2026, la Chi\u0219in\u0103u, s-a desf\u0103\u0219urat cea de-a XVIII-a edi\u021bie a Conferin\u021bei \u0218tiin\u021bifice Interna\u021bionale \u201ePatrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare\u201d, organizat\u0103 deRead More<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[10],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9204"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9205,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9204\/revisions\/9205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ich.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}