La 23 aprilie 2026, Institutul Patrimoniului Cultural a găzduit masa rotundă omagială cu genericul „Anatol Codru – distins creator al generației de aur”, un eveniment dedicat celebrării operei și personalității complexe a poetului și cineastului Anatol Codru. Această manifestare, organizată de secția Patrimoniu artistic a Institutului, face parte din Programul național pentru cercetare și inovație pentru anii 2024-2027, subprogramul 170101: Cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, etnografic, arheologic și artistic din Republica Moldova în contextul integrării europene.
Evenimentul a fost deschis de către dr. Natalia Grădinaru, secretar științific al Institutului, care a menționat că opera lui Anatol Codru se remarcă printr-o viziune artistică profundă și un limbaj cinematografic expresiv, iar în filmele sale documentare sunt reflectate cu finețe elemente ale culturii tradiționale, precum „casa mare”, covorul, prosoapele și ocupațiile, depășind simpla narațiune și oferind o imagine autentică a identității culturale.
Din partea Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova un cuvânt de salut a adresat dr. Virgiliu Mărgineanu, președintele Uniunii, amintind publicului prezent că și Anatol Codru fiind în această postură două mandate la rând a realizat lucruri frumoase, iar creația lui face parte din patrimoniul cinematografic național. Moderată de dr. Violeta Tipa, masa rotundă a inclus o serie de prezentări științifice. Dr. Dumitru Olărescu a făcut o incursiune în întreaga activitate cinematografică a lui Anatol Codru cu accent pe filmele dedicate personalităților notorii din arta și cultura națională, precum Dimitrie Cantemir (1971), Vasile Alecsandri (1972 ), Eminescu (1991) și Ion Creangă (1997), evidențiind procedeele cinematografice mai frecvente utilizate de regizor în toate componentele filmului: montaj, coloana sonoră, comentariu literar.
În comunicarea sa, dr. Alexandru Bohanțov a pus în lumină trei aspecte legate de creația cinematografică a regizorului Anatol Codru: legătură indisolubilă între imaginea filmică și universul inefabil al poeziei, liantul acestor fine conexiuni fiind generat de neistovita metaforă, astfel încât artistul nostru poate fi circumscris în plan estetic prin două formule congruente – de poet-cineast sau cineast-poet; prin documentarele sale de debut – Trânta (1968) și Bacchus (1969) – Anatol Codru s-a înscris perfect în linia ,,filmului poetic de nonficțiune”, un fenomen estetic original în contextul fostei cinematografii sovietice, deschizători de drum fiind scriitorii și cineaștii Vlad Ioviță și Gheorghe Vodă. În fine, studiul de caz s-a axat pe scurtmetrajul Eu, Nicolai Costenco (1989). În dinamica genurilor, autorul comunicării l-a încadrat ca film-eseu și, totodată, i-a analizat particularitățile sale structurale și stilistice. Dr. Andrei Dumbrăveanu s-a referit la problemele abordate în creația cineastului, evidențiind cele ecologice prin pelicula de lung metraj Sunt acuzați martorii (1988), apreciată cu Premiul Mare pentru regie la Festivalul Internațional de Filme Documentare din or. Ostrave (Cehia). Sesiunea de comunicări a fost încheiată cu discursul dr. Violeta Tipa despre pasiunile lui Anatol Codru față de teatru, experimentele în domeniul filmului de animație (scenariu pentru pelicula Cocoșelul porumbac în regia Liubovi Apraxina), precum și aprecierile criticii de specialitate, a oamenilor de știință și cultură asupra creației acestuia. Participanții au avut ocazia să analizeze impactul semnificativ al lui Anatol Codru asupra cinematografiei și literaturii din Republica Moldova, subliniind relevanța. Masa rotundă „Anatol Codru – distins creator al generației de aur” a finalizat cu vizionarea scurtmetrajului Alexandru Plămădeală (1969) scenariu și regia lui Anatol Codru, urmat de amintirile celor prezenți, inclusiv a Dnei Zinaida Timofti.
O prezență aparte la eveniment a fost fiica lui Anatol Codru – Ana-Maria. Aceasta a adus o notă emoționantă evenimentului, consolidând legătura între generații și subliniind moștenirea culturală lăsată de tatăl său. Evenimentul a fost un succes nu doar din punct de vedere al participării, dar și al dialogului interdisciplinar creat. Participanții au reluat teme importante legate de valorile autentice ale culturii naționale, punând accent pe necesitatea integrării acestor valori în contextul european.
Masa rotundă „Anatol Codru – distins creator al generației de aur” s-a dovedit a fi un moment de reflecție asupra importanței patrimoniului cultural și a contribuției esențiale a lui Anatol Codru, un adevărat simbol al artei și culturii naționale.
