Bilanțul mesei rotunde „Monumente de for public – elemente formatoare ale spațiului urbanistic”, ediția a II-a. Omagiu sculptorilor Tudor Cataraga și Valeriu Rotari

Secția Patrimoniu Cultural Construit al Institutului Patrimoniului Cultural, afiliat Ministerului Culturii Republicii Moldova, în parteneriat cu Secția Arte și Hărți a I.P. Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat o Masă rotundă cu genericul „Monumente de for public – elemente formatoare ale spațiului urbanistic”, Ediția a II-a, dedicată aniversării de 70 de ani de la nașterea sculptorului Tudor Cataraga și 40 de ani de la trecerea în neființă a sculptorului Valeriu Rotaricare a avut loc în data de 11 noiembrie 2026, la orele 11.00, în incinta Sălii Arte și Hărți, Blocul 2 al I.P. Biblioteca Națională a Republicii Moldova, la adresa str. 31 august 1989, blocul 78.La această Masă rotundă au fost invitați să participe criticii de artă, arhitecții, muzeografii, sculptorii, pedagogii de artă plastică și toți cei interesați de subiectul propus spre discuție.

Evenimentul cultural a demarat prin cuvântul de salut al D-nei Elena Pintilei, directoare generală al BNRM, care a relevat importanța unor asemenea manifestări. Discursul D-ei, elaborat împreună cu D-na Rodica Baleanu, șef secție Arte și Hărți a BNRM a prezentat informații prețioase despre studiile dedicate celor doi mari sculptori, care fac parte din colecția de cărți a secției. Studiul istoriografic al celor două bibliotecare a impresionat printr-o abordare științifică. D-na Dr. Aurelia Trifan, cercetătoare științifică superioară a Secției Patrimoniul Cultural Construit al IPC a deschis evenimentul, invitând toți participanții la o conlucrare participativă și prodigioasă.

D-na Dr. Ana Marian a prezentat două studii de critică de artă. În primul studiu autoarea s-a referit la creația lui Tudor Cataraga, sculptor de renume, cu un palmares artistic bogat, decedat tragic în urma unui accident rutier, acum 16 ani în urmă. În comunicarea sa autoarea a ținut să ilustreze prin texte și imagini cele 5 direcții conceptuale formulate de însuși sculptorul într-o foaie de sală, expusă în cadrul unei expoziții personale incinta Muzeului Național de Artă al Moldovei.

          Cea de-a doua comunicare a D-nei Dr. Ana Marian ține de creația unui sculptor mai puțin renumit, Valeriu Rotari, cu lucrări achiziționate de Muzeul Național de Artă al Moldovei. Decedat subit la vârsta de doar 40 de ani, acum 40 de ani în urmă, acest sculptor a lăsat în urmă multe lucrări de valoare, dar mai puține mărturii documentare, astfel încât am putut depista doar un desen cu chipul său, realizat de colegul său de breaslă și prietenul său, sculptorul Iurie Canașin. Pentru a completa compozițional și plastic imaginea de pe Programul Mesei rotunde, el a fost completat cu autoportretul lui Tudor Cataraga.

D-na Dr. Hab. Mariana Șlapac și D-na Dr. Alla Ceastina s-au referit la date noi privind unele monumente de for public din Basarabia interbelică și autorii acestora. În fondurile Agenției Naționale a Arhivelor din Chișinău şi ale Muzeului de Istorie şi Etnografie din Orhei au fost descoperite documente inedite referitoare la monumentul domnului Vasile Lupu din Orhei, inaugurat în anul 1937. Cercetările documentare relevă că, alături de sculptorul bucureștean Oscar Han, la realizarea monumentului de for public a contribuit și tânărul basarabean Robert Kurț, nepotul arhitectului Alexei Șciusev și student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. Ulterior, Robert Kurț s-a implicat în lucrările de reconstrucție a orașelor din RSSM şi a participat la proiectarea mai multor edificii de interes public. Este de remarcat faptul că tematica abordată de cercetătoarele Dr. Hab. Mariana Șlapac și Dr. Alla Ceastina se bazează pe un bogat material arhivistic și istoric, dar și ilustrativ, care pune în valoare tema abordată.

D-na Dr. Hab. Victoria Rocaciuc în comunicarea sa a vizat un aspect mai puțin cunoscut al creației sculptorului Tudor Cataraga, și anume motivele sacrale, care au marcat creația sculptorului și au influențat aspectele ei plastice.

Comunicarea D-nei Dr. Aurelia Trifan a reflectat colaborarea dintre sculptorul Valeriu Rotari și arhitectul Semion Șoihet. Relația dintre sculptorul Valeriu Rotari și reputatul arhitect Semion Șoihet a fost una de strânsă colaborare profesională și sinergie artistică, definitorie pentru realizarea uneia dintre cele mai emblematice clădiri din Chișinău: Circul de Stat. Viziunea dinamică și nonconformistă a tânărului plastician a completat genial arhitectura de beton și sticlă concepută de arhitectul principal al proiectului, rezultând celebra compoziție din cupru de 12 metri, cu cei doi clovni acrobați. Simbioză artistică a fost îmbogățită, după cum remarcă și doamna Alla Șoihet, prin coautoratul la definirea identității vizuale a Circului din Chișinău – o componentă esențială care a întregit valoarea artistică și culturală a acestui reper al capitalei.

D-nul Dr. Manole Brihuneț a abordat genul troițelor populare moldovenești, cioplite în piatră. Studiul a abordat o tematică insuficient investigată în istoriografia de specialitate: meșteșugul cioplitului în piatră ca dimensiune fundamentală a culturii tradiționale românești. Manifestând o dinamică ascendentă de dezvoltare pe parcursul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, această activitate este analizată prin prisma identificării și cartografierii atelierelor locale din arealul județului Soroca (Basarabia). Demersul investigativ sondează și reconstituie rețelele comerciale stabilite între regiunile istorico-etnografice ale Basarabiei și Podoliei de Est, focalizându-se pe circulația produselor din piatră. O contribuție semnificativă a cercetării constă în reliefarea rolului pe care l-a avut comerțul ambulant practicat de ciumaci în distribuția acestor mărfuri la cumpăna secolelor XIX și XX. De asemenea, studiul evidențiază fenomenul de difuziune culturală dinspre Podolia către Basarabia, reflectat în transferul practicilor sacre și al comportamentelor ritual-ceremoniale asociate obiectelor din piatră. Acest transfer a catalizat configurarea unei piețe interne autohtone și a condus la cristalizarea unor zone socio-culturale unitare.

Participanții la masa rotundă au discutat aprins despre soarta monumentelor de for public din Republica Moldova, propunând căi de soluționare ale problemelor artistice, stilistice și conceptuale apărute în procesul de edificare a acestora. Dintre participanți s-a remarcat D-nul Mihai Damian, sculptor, membru titular al UAP, care s-a referit la tematica Madonelor în creația lui Tudor Cataraga. D-na Lidia Rotari ți-a manifestat mulțumirea față de organizatorii și participanții la această masă rotundă, care s-au referit la creația soțului său, Valeriu Rotari. D-nul Valeriu Herța, grafician, membru titular al UAP, a pus în discuție problema ambianței din jurul monumentelor deja existente.

În cadrul acestor dezbateri s-au evidențiat câteva puncte-repere. Primul: necesitatea restaurării compoziției monumentale de pe fațada Circului din Chișinău. În acest context ar fi binevenită scrierea unei sesizări către Primarul orașului Chișinău și către Guvernul Republicii Moldova. Realizarea acestui obiectiv va ține de domeniul valorificării patrimoniului construit național, de o valoare culturală inestimabilă.

Al doilea reper: necesitatea întocmirii unui registru al monumentelor din Chișinău și întreaga Republică Moldova, care ar cuprinde imagini ale  monumentelor care necesită stringent restaurări.

Cel de al treilea reper ar fi:  găsirea unor mijloace financiare, poate în cadrul unor proiecte, pentru restaurarea acestor monumente de către sculptorii profesioniști.

Al patrulea reper: îngrijirea ambianței din jurul monumentelor existente (flori, copaci, etc.)

Astfel, dialogul constructiv și plin de semnificații al participanților la această Masă rotundă va fi un suport important pentru evoluția edificării și salvgardării monumentelor de for public  – parte a patrimoniului cultural construit al Republicii Moldova.