Conferința științifică internațională a Institutului Patrimoniului Cultural al AȘM
„Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor”,
26-28 mai 2015
Conferința științifică internațională „Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor”, cu motto-ul „Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare”, organizată la Chișinău de Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei în data de 26-28 mai 2015, a ajuns în anul 2015 la cea de-a VII-a ediție.
Mesaje de salut la deschiderea oficială a lucrărilor conferinței au adresat dr. hab., m. cor. al AȘM, dl. Ion Guceac, vicepreședintele AȘM, dr. hab. Aurelian Dănilă, academician-coordonator al Secției Științe Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei și dr. Eugen Nicolae, cercetător științific gradul I, director adjunct științific, Institutul de Arheologie „V. Pârvan” al Academiei Române.
Ședința plenară a fost moderată de directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AȘM, dr. hab. Victor Ghilaș. În cadrul ședinței au susținut rapoarte științifice dr. Vlad Vornic (IPC / Agenția Națională Arheologică, Chișinău) – Cuptoarele de olărie medievale de la Vorniceni: cercetare, conservare, valorificare; dr. hab. Ana-Maria Plămădeală (IPC) – Creaţia lui Emil Loteanu din anii ’70 – de la mit la demitizare; dr. Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, București) – Întemeierea Moldovei în lumina descoperirilor monetare dintre Prut şi Nistru; dr. Aleksandr Kojoleanko (Universitatea Națională din Cernăuți, Ucraina) – Календарная обрядность молдаван и украинцев северной части Республики Молдова и северной части Буковины в исследованиях молдавских и украинских этнографов; dr. Liliana Condraticova (IPC) – Valoarea istorică și artistică a podoabelor de cult din patrimoniul mănăstirilor din Republica Moldova.
Tradițional, lucrările conferinței s-au desfășurat în câteva secții: arheologie, etnologie, arte vizuale și audiovizuale. La lucrările conferinței s-au înscris peste 200 de participanți, atât din partea cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural și alte instituții de cercetare din Republica Moldova, cât și din România, Ucraina, Germania, Franța, Federația Rusă, Georgia ș.a.
Conferința a avut ca scop principal prezentarea unui tablou de ansamblu al situației în domeniul valorificării științifice, protecției și promovării patrimoniului cultural al țării, care va contribui la o cunoaştere mai profundă a dinamicilor social-economice, politice şi culturale din regiune. Luând în considerare specificul activității Institutului Patrimoniului Cultural, manifestarea științifică de nivel internațional a venit cu un mesaj clar și absolut necesar, legat de educația pro și prin patrimoniu a societății.
Totodată, au fost deschise oportunități pentru extinderea relațiilor de parteneriat și colaborare atât între membrii instituționali și de profil din cadrul AȘM, cât și în plan internațional cu instituțiile similare din țările est și vest-europene. Pe baza acordurilor de colaborare semnate între Institutul Patrimoniului Cultural și instituțiile similare din Republica Moldova, dar și țările din parteneriatul vestic și estic, devine posibilă organizarea unor manifestări științifice, schimbul de experiență la capitolul valorificarea științifică a patrimoniului cultural, schimb de publicații științifice ș.a.
Prin intermediul comunicărilor cercetătorilor și a publicațiilor ulterioare societatea obține un documentar științific desfășurat al patrimoniului cultural, care dezvăluie tabloul complex și sistematizat al patrimoniului cultural național. Pe de altă parte, autoritățile publice obțin astfel suportul științific și informația desfășurată cu privire la starea reală a patrimoniului cultural de valoare cu recomandări practice privind salvgardarea acestuia.
Manifestarea va avea un impact multidimensional asupra sferei ştiinţei şi inovării, generând noi direcţii de cercetare şi cunoştinţe referitoare la procesele cultural-istorice şi patrimoniul arheologic, etnologic și artistic naţional. Pe plan social-economic, se urmăreşte transformarea patrimoniului cultural în sursă de dezvoltare durabilă (educaţie, cultură, turism) şi coeziune socială; integrarea patrimoniului cultural în diverse sfere ale serviciilor publice; armonizarea politicilor naţionale în domeniu cu cele europene. Un loc aparte revine sensibilizării societății și a structurilor guvernamentale privind problemele legate de valorificarea patrimoniului.
