NOUTĂȚI

SE ANUNŢĂ SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTOR

Posted on Author IPC

SE ANUNŢĂ SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTOR

 

Pretendent: Onica Dorina

Conducător ştiinţific: dr. hab. Zinovia Șofransky

Consiliul ştiinţific specializat: D 22. 612. 01 – 05

Tema tezei: Peisajul cultural rural dintre Prut și Nistru ( sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XXI-lea)”

Specialitatea: 612.01-Etnologie

Data: 30 noiembrie 2016

Ora:1100

Local: Academia de Științe a Moldovei, bl. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Sala Mică

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

  1. Onica D. Forme etnoculturale în peisajul antropogeografic rural din Basarabia. În: Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei. Nr.15. Iaşi: MEM, 2015, p. 311-341. ISSN 1583-6819.
  2. Onica D. Taxonomia peisajelor culturale rurale. În: Conferinţa internaţională a doctoranzilor „Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: „Viziuni ale tinerilor cercetători”, ediția a V-a. Chişinău: Biotehdesign, 2016, p. 155-158.
  3. Onica D. Satele Basarabiei, ca peisaje etnografice. În: Revista Magazin Istoric. Nr. 3. Bucureşti: Coresi, 2016, p.11-15. ISSN 0541-88IX.
  4. Onica D. Peisajul rural în corelaţie cu sentimentul de identitate locală. În: Revista de literatură – artă – cultură Interartes. Anul IV, nr.7. Constanţa, 2015, p.81-86. ISSN 2285-9357
  5. Onica D. Elemente utopice şi distopice în peisajul rural din Republica Moldova. În: Revista de literatură – artă – cultură Inter Artes. Anul IV, nr.6. Constanţa, 2015, p.116-120. ISSN 2285-9357.
  6. Onica D. Rolul comunităţii academice, instituţional-politice şi populaţiei locale în vederea recunoaşterii, protejării şi dezvoltării peisajului cultural rural. În: Revista de etnologie şi Culturologie.Vol. XVIII. Chişinău: IPC, 2015, p. 129-134. ISSN 1857–2049.
  7. Onica D. Peisajul cultural – model de reprezentare şi promovare a identităţii culturale. În: Conferinţă internaţională Identităţile Chişinăului, ediţia a II-a. Chişinău: ARC, 2015, p.276-286. ISBN 978-9975-61-871-7.
  8. Onica D. Rolul comunităţii academice, instituţional-politice şi locale în recunoaşterea, protejarea şi dezvoltarea peisajului cultural rural. În: Tezele Conferinei Ştiinţifice Internaţionale „Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei şi studiul artelor”, ed.a VII-a. Chişinău: Garomont, 2015, p. 86. ISBN 978-9975-3058-8-4.
  9. Onica D. Utopie şi distopie rurală în peisajul cultural rural din Republica Moldova. În: Tezele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale a doctoranzilor „Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: „Viziuni ale tinerilor cercetători”. Chişinău: Art Poligraf, 2015, p. 96. CZU: 082:[001.38+378].
  10. Onica D. Importanţa conceptului identităţii teritoriale în studiul peisajului cultural rural. În: Conferinţa Ştiinţifică „Probleme actuale ale arhiologiei, etnologiei şi studiul artelor”, ed. a VI-a. Chişinău: Notograf Prim, 2014, p. 76-77. ISBN 978-9975-115-35-3.
  11. Onica D. Contribuţia programelor educaţionale în promovarea diversităţii culturale. În: Ghidul metodologic (ştiinţfico-practic) pentru cadrele didactice şi elevi/studenţi. Migraţia şi Consolidarea Dialogului Cultural. Chişinău: Euroclio şi AgiroMd, 2014, p.151-158. CZU 37.016.046:811.135.1’36.
  12. Onica D. Peisajul cultural rural din Republica Moldova:concepte, probleme şi argumente pentru cercetare. În: Buletinul Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, fascicola Etnografie şi Muzeologie.Vol. 21(34). Chişinău: MNEIN, 2014, p. 164-171. ISSN 1857-0054.
  13. Onica D. Noi direcţii de cercetare a peisajului cultural rural din Republica Moldova. În: Conferinţa internaţională a doctoranzilor „Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: „Viziuni ale tinerilor cercetători”. Chişinău: Artpoligraf, 2014, p.96.
  14. Onica D. Satul Măgdăceşti-aspecte istorice şi toponimice ale relaţiei moşie-vatră. În: Buletinul Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, fascicola Etnografie şi Muzeologie.Vol. 19(32). Chişinău: MNEIN, 2013, p. 87-99. ISSN 1857-0054.
  15. Onica D. Aspectul şi importanţa geopolitică a fluviului Nistru în contextul tratatelor internaţionale din sec.al XVIII-lea. În: Buletinul Ştiinţific al Tinerilor Istorici, seria nouă I(VI). Chişinău: Bons Offices, 2012, p.103-107. ISSN 1857-4947.
  16. Onica D. Seminarul internaţional Saint George Hidirellez. Despre colaborări internaţionale în domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial. În: Buletinul Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, fascicola Etnografie şi Muzeologie.Vol. 17(30). Chişinău: MNEIN, 2012, p.176-184. ISSN 1857-0054.
  17. Onica D. Fluviul Nistru – hotar geopolitic în Evul Mediu. În: Lucrările conferinţei internaţionale 200 de ani de la geneza problemei Basarabiei. Aspecte social-politice, economice şi culturale. Chişinău: UST, 2012, p. 191-195. ISBN 978-9975-76-093-5.
  18. Onica D. Viticultura în Ţara Moldovei – Aspecte general Istorice şi Documentare. În: Buletinul Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, fascicola Etnografie şi Muzeologie.Vol. 15(28). Chişinău: MNEIN, 2011, p. 97-106. ISSN 1857-0054.
  19. Onica D. Urcarea lui Ştefan cel Mare pe tronul Moldovei. În: Lucrările conferinţei ştiinţifice „Ţara Moldovei pe harta Europei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare” consacrată jubileului de 80 de ani a Universităţii de Stat din Tiraspol. Chişinău: UST, 2010, p. 3-7. ISBN 978-9975-76-032-4.
  20. Onica D. Ramurile economice în Ţara Moldovei. Viticultura. În: Lucrările conferinţei ştiinţifice „Moldova între tradiţie şi actualitate”, dedicată jubileului de 300 de ani de la înscăunarea lui Dimitrie Cantemir. Chişinău: UST, 2010, p. 94-101. ISBN 978-9975-76-057-7.

 

Rezumatul tezei

  1. Problematica abordată

Peisajul cultural reflectă elocvent formele şi nivelul de adaptare al unui grup uman la condiţiile şi resursele naturale locale. Originalitatea adaptării la mediu a unei comunităţi, încadrarea acesteia în spaţiu prin diverse activităţi, modelarea caracteristicilor peisajului ca urmare a vieţuirii umane reprezintă unele din problemele esenţiale ale etnologiei moderne și conturează direcţii noi de cercetare etnologică. Peisajul cultural rural este unul dintre tipurile de peisaj cultural. Teza analizează și explică conceptul de peisaj cultural rural dintre Prut și Nistru, prin explicarea impactului reciproc dintre activitatea culturală a comunității locale în limitele și strânsă conexiune cu cadrul natural local. De asemenea se vorbește despre dimensiunile evolutive ale peisajului rural pe parcursul perioadei cronologice propuse, problemele cu care se confruntă acesta.

 

  1. Conţinutul de bază al tezei

Teza este structurată în trei capitole, 12 compartimente, ce însumează 148 pagini de text, bibliografie (260 titluri), 4 anexe, 2 diagrame, 3 tabele, 2 scheme.

Capitolul I, Abordare teoretico–metodologică a conceptului de peisaj cultural rural, cuprinde patru compartimente. Principalele aspecte cercetate în acest capitol sunt: aportul şcolilor ştiinţifice și documentele UNESCO care au contribuit la recunoaşterea, acceptarea şi utilizarea termenului de peisaj cultural în domeniul ştiinţei; direcţiile tradiţionale şi tendinţele noi de cercetare a peisajului cultural; se analizează interdisciplinar şi se sistematizează definiţiile conceptului de peisaj cultural;  se confirmă cum o metodologie transdisciplinară asigură o cercetare pe mai multe nivele.

Capitolul II, Componentele şi tipologia peisajului cultural rural, este alcătuit din patru compartimente și cuprinde: o explicație științifică a particularităților componentelor culturii materiale, prin care comunitatea a modificat și organizat spațiul rural; se acordă atenţie componentelor culturii spirituale de concepere şi interpretare a relaţiei om–natură–spațiu. În compartimentul trei al capitolului sunt clasificate peisajele culturale rurale după diferite criterii.

Capitolul III, Evoluţia peisajului cultural rural: probleme, soluţii, este redactat în patru compartimente. Prima parte – Factorii dinamicii peisajelor rurale – analizează evoluţia şi involuţia componentelor etnogeografice a trei localităţi: Cosăuţi, Măgdăceşti și Crihana Veche, utilizând metoda studiului de caz. În compartimentul doi sunt analizate problemele spațiului rural, identificând elementele de utopie şi distopie. În compartimentul trei se face referinţă la rolul comunităţii ştiinţifice și locale, al cadrului legislativ-instituțional în vederea recunoaşterii, protejării şi dezvoltării peisajelor culturale rurale. Fiecare capitol finisează cu concluzii

 

  1. Principalele rezultate obţinute

A fost explicat conceptul de peisaj cultural prin evidențierea particularităților sale, utilizând termenii științifici puși în circuit de către școlile științifice și termenii avansați prin intermediul actelor și programelor UNESCO. Au fost elaborate ecuația conceptuală a peisajului rural și două scheme care prezintă structura și componentele acestuia. Astfel, în baza lor se conturează noi direcții de cercetare, care demonstrează că peisajul rural are o construcție sistemică, durabilă, culturală, mentală, socială. Este stabilită taxonomia peisajelor culturale rurale prin intermediul căreia s-au evidențiat tiparele de structurare materială și spirituală a spațiului de către comunitatea locală. S-a demonstrat că evoluția peisajelor rurale este determinată de factori și conjuncturi economice, istorico-politice, culturale, de tradiție, fapt care evidențiază cadrele gândirii materiale și populare ale colectivității de a organiza, valorifica și asigura continuitatea patrimoniului etnografic local. Problemele spațiului rural au fost analizate prin relația dihotomică utopie/distopie, care reflectă că comunitățile rurale au propria dinamică existențială, mecanisme originale de a se autoconserva și acomoda la realitățile unei societăți rurale în transformare.