SE ANUNŢĂ SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTOR Pretendentă: Iraida Ciobanu

SE ANUNŢĂ SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTOR

 Pretendentă Iraida Ciobanu

 

Conducător ştiinţific STAVILĂ Tudor dr. hab. în studiul artelor, profesor cercetător

 

Consiliului ştiinţific specializat D 22.651.01 – 05 din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural

 

Tema tezei NATURA STATICĂ ÎN ARTELE PLASTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

 

Specialitatea: 651.01 – TEORIA ȘI ISTORIA ARTELOR PLASTICE

 

Data: 22 noiembrie 2018, Ora: 10.00

 

Local: Chișinău, str. A. Mateevici 111, MD 2009, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Blocul I, Sala Senatului

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autoarei: Rezultatele cercetărilor au fost reflectate în 8 articole publicate în reviste de specialitate naționale acreditate, volumul total depăşind 4.0 c.a.:

  1. Ciobanu I. Incursiuni în istoricul naturii statice. Termeni şi noţiuni. În: Arta Seria Arte vizuale, Chişinău: 2009. p. 112-115.
  2. Ciobanu I. Natura statică: dileme de gen. În: Arta. Seria Arte vizuale, Chişinău: 2011. p. 131-136.
  3. Ciobanu I. Natura statică din Basarabia. În: Arta. Seria Arte vizuale, Chişinău: 2010. p. 109-118.
  4. Ciobanu I. Natura statică cu pești – o amprentă a timpurilor. În: Arta. Seria Arte vizuale, Chişinău: 2015, p. 146-149.
  5. Ciobanu I. Natura statică în arta postbelică (1945–1975). În: Arta. Seria Arte vizuale, Chişinău: 2013, p. 99-107.
  6. Ciobanu I. Odă florilor – motivul predominant în creaţia Elenei Bontea. În: Creativitate, tehnologie, marketing, 2014, Chişinău: UTM, p. 53-56.
  7. Ciobanu I. Tendințe moderniste în creația marilor maeștri: Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Andrei Sârbu. În: Arta. Seria Arte vizuale, Chişinău: 2012, p. 48-57.
  8. Ciobanu I. Transformări moderne în creaţia Ecaterinei Ajder. În: La liberté de la creation au féminine. Chişinău: 2012. p. 418-421.

 

Rezumatul tezei

1.Problematica abordată:

Dezvoltându-se concomitent cu alte genuri ale artelor plastice din Republica Moldova, pe parcursul evoluţiei sale natura statică a păstrat amprenta multiplelor tendinţe contradictorii în ambianţa întregului proces artistic. Natura statică ca gen aparte al picturii în arta naţională a fost abordată de către criticii de artă doar tangențial. Prezenta teză propune o abordare conceptuală, fiind o primă încercare de a sistematiza şi analiza ştiinţific evoluția naturii statice naţionale ca gen al picturii de şevalet, precum şi particularităţile specifice ale acesteia. Demersul ştiinţific vine să întregească compartimentul natură statică, gen separat al picturii de șevalet în arta plastică, profesat de artiștii plastici din republică, cu viziuni și stiluri diferite. Cercetarea întreprinsă ne-a permis să clasificăm natura statică după tematică: subiecte vânătorești, floristice, animaliere, motive religioase, deseori în plan secundar fiind inclusă figura umană. Obiectivele cercetării includ: 1) introducerea în circuitul științific național a genului natura statică în baza analizei surselor bibliografice, arhivistice și a picturilor din colecțiile de stat și cele particulare;

2) determinarea dinamicii evoluției naturii statice din Basarabia, RSSM și Republica Moldova; 3) identificarea trăsăturilor distinctive în creația artiștilor plastici locali din diverse perioade de creație; 4) studierea particularităților complexului de sisteme stilistice, plastice, structural-spaţiale, utilizate în transfigurarea artistică a naturii statice; 5) elaborarea unui repertoriu al artiștilor plastici care au abordat genul natura statică și descrierea celor mai reprezentative lucrări.

 

2.Conţinutul de bază al tezei:

Teza de doctor cu un volum total de 190 de pagini, volum de bază – 142 de pagini este structurată în trei capitole fiecare cu mai multe subcapitole și studii de caz.

Capitolul I – NATURA STATICĂ ÎN ISTORIA ARTELOR cuprinde analiza istoriografiei naturii statice universale și naționale cu privire la evoluția terminologiei în domeniu, dar și a creației artiștilor plastici. Cercetarea a fost efectuată în baza materialelor documentate în Arhiva Națională din Republica Moldova, Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, lucrărilor din colecțiile Muzeului Național de Artă a Moldovei, fondul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, arhivele personale ale artiștilor plastici.

Capitolul II – Evoluția EVOLUŢIA NATURII STATICE ÎN PICTURA MOLDOVENEASCĂ include informație despre evoluția naturii statice din perioada anilor 1887–1970, elucidând caracteristicile fiecărei etape, particularitățile esențiale ale sistilului etc.

Capitolul III – ABORDĂRI ȘI TENDINȚE ÎN NATURA STATICĂ DIN ANII 1970–2000 reflectă naturile statice din perioada vizată, opere ale artiștilor plastici M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, A. Zevin, I. Vieru, E. Bontea, V. Zazerscaia, E. Romanescu, I. Tabârță, M. Gheorghe, M. Țăruș, A. Sârbu, I. Țîpin, L. Țoncev, D. Peicev, G. Oprea, V. Brâncoveanu, O. Orlova, I. Chitoroagă, S. Galben, A. Mudrea, D. Bolboceanu, M. Mungiu, E. Zavtur, N. Șibaeva, E. Robu, V. Guțu, L. Hâncu.

 

3.Principalele rezultate obţinute:

Ca urmare a cercetării și analizei naturilor statice, sunt înaintate spre susţinere următoarele rezultate ştiinţifice:

– identificarea trăsăturilor distinctive în formarea naturii statice ca gen de artă de sine stătător;

– stabilirea particularităților etapelor evoluției naturii statice moldovenești, artiști plastici de referință, principalele picturi etc.

– identificarea influenței școlilor de artă asupra formării gândirii artistice;

– determinarea perioadei de timp în limitele căreia este atestată prezența naturii statice în arta plastică națională;

– cercetarea creației artiștilor plastici care s-au manifestat în genul natura statică;

– determinarea particularităților distinctive, principiilor compoziționale etc. a naturilor statice de referință;

– stabilirea influenței genului natură statică asupra evoluției picturii naționale.