Pretendent Ghenadie SÎRBU
Conducător ştiinţific Oleg LEVIŢKI, dr.hab în istorie, conf. cerc.
Consiliul ştiinţific specializat D 613.01-107 din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural
Tema tezei COMUNITĂŢI CUCUTENI-TRIPOLIE TÂRZII DIN SPAŢIUL PRUTO-NISTREAN. GRUPUL CULTURAL GORDINEŞTI
Specialitatea: 613.01 – Arheologie
Data: 27.09.2019, Ora: 14:00
Locaţie: Chişinău, bd. Ștefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala mică a Academiei de ştiinţe a Moldovei
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului: Rezultatele ştiinţifice ale cercetării au fost susținute și aprobate sub formă de rapoarte la mai multe conferinţe naţionale şi internaţionale. O parte din rezultatele ştiinţifice au fost publicate în 10 lucrări ştiinţifice: articole în reviste de specialitate, culegeri ştiinţifice tematice şi materiale ale conferințelor, editate în ţară şi peste hotare (România, Ucraina, Polonia, Federaţia Rusă), în volum de 11 c. a. În ultimii ani, în calitate de coordonator de proiecte a efectuat cercetări arheologice în situl Gordineşti II-Stînca goală, aşezare care a stat la baza identificării şi includerii în circuitul ştiinţific al grupului cultural Gordineşti, o parte din materialele descoperite fiind valorificate în lucrarea de doctorat.
1) СЫРБУ, Г.В. Погребальные комплексы позднего энеолита Северо-Восточного Карпатского региона. În: Новые исследования по археологии стран СНГ и Балтии. Материалы школы молодых археологов (Кирилов, 3-12 сентября 2011 года), Москва 2011, 65-73.
2) LEVIŢKI, O., SÎRBU, GH. Date preliminare privind rezultatele investigaţiilor arheologice din cadrul aşezării fortificate Trinca-La Şanţ (Campania 2011). În: Rezultatele celui de al VII-lea simpozion internaţional „Cucuteni 5000 Redivivus. Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, Chişinău 2012, pp. 21-33.
3) LARINA, O., SÎRBU, GH. Rezultatele investigaţiilor arheologice din aşezările Feteşti I şi II (r-nul Edineţ). Revista Arheologică, vol. X, nr. 1-2, 2014, 192-202.
4) СЫРБУ, Г. Гончарные комплексы позднего энеолита (этап Триполье CII) Пруто-Днестровского междуречья (по материалам из многослойного поселения Тринка-Изворул луи Лука). Stratum plus, 2, 2015, 171-178.
5) СЫРБУ, Г. Некоторые идеи относительно хронологии позднеэнеолитической группы Гординешть в пруто-днестровском междуречье. Наукові студії, Випуск 9, 2016, 108-121.
6) LEVIŢKI, O., SÎRBU, GH., BAJUREANU, I. Microzona Trinca în contextul eneoliticului est-carpatic. În: Interactions, Changes and Meanings. Essays in honour of Igor Manzura on the occasion of his 60th birthday. Edited by Stanislav Ţerna and Blagoje Govedarica. Kishinev: Tipografia Centrală 2016, pp. 255-271, ISBN 978-9975-3148-8-6.
7) CROITOR, R., SÎRBU, GH. Animal remains from the Late Eneolithic settlement of Gordineşti II-Stînca goală (Edineț district). Part 1. Revista Arheologică, vol. XIII, nr. 1-2, 2017, 215-219.
8) СЫРБУ, Г.В., БИКБАЕВ, В.М. Гончарное ремесло в позднем энеолите Пруто-Днестровского междуречья (горн из поселения Костешть IX). Stratum plus, 2, 2017, 331-344.
9) PRZYBYŁA, M., SÎRBU, GH., RYBICKA, M., KRÓL, D., SÎRBU, L. Some Results of the Geophysical Investigation at the Late Eneolithic Settlement of Gordineşti II-Stînca goală, Edineț district, Republic of Moldova. Analecta Archaeologica Ressoviensia, volume 12, 2017, 49-58.
10) LEVIŢKI, O., SÎRBU, GH., SÎRBU, L. Investigaţiile arheologice din anul 2000 în situl Trinca-Izvorul lui Luca. Revista Arheologică, vol. XIV, nr. 2, 2018, pp. 80-95, ISSN 1857-016X.
Rezumatul tezei
- Problematica abordată:
Ca urmare a analizei situaţiei cultural-istorice de la finele mileniului IV î.e.n. din silvostepa pruto-nistreană, a fost stabilit că printre multiplele subiecte de interes, care încă rămân nerezolvate, se află şi cel referitor la grupul cultural de tip Gordineşti. Apariţia acestuia este condiţionată de apusul blocului cultural Cucuteni-Tripolie şi dislocarea unor variante locale, care păstrează unele tradiţii specifice comunităţilor anterioare. În lucrarea de faţă ne-am focalizat atenţia pe reevaluarea întregului lot de vestigii arheologice de tip Gordineşti şi elaborarea unui studiu complex, bazat atât pe metode de cercetare tradiţionale, cât şi pe un set de abordări interdisciplinare. În vederea realizării scopului propus au fost etalate obiectivele trasate, care acoperă paleta de probleme ce necesitau o soluţionare cât mai obiectivă.
- Conţinutul de bază al tezei:
Teza cu un volum total de 299 de pagini, volum de bază – 124 de pagini, este structurată în patru capitole. În Introducere se argumentează actualitatea temei, sunt stabilite limitele cronologice şi geografice ale cercetării, este formulat scopul şi obiectivele, sunt aduse metodele aplicate, este expusă noutatea şi originalitatea lucrării, determinată importanţa teoretică, adusă problema ştiinţifică soluţionată precu şi valoarea aplicativă. În Compartimentul 1 întitulat Istoricul şi istoriografia cercetării vestigiilor eneolitice târzii de tip Gordineşti din interfluviul Prut-Nistru sunt trecute în revistă trei etape de cercetare a siturilor de tip Gordineşti. Astfel, remarcăm că, pe parcursul fiecărei etape de studiere s-au făcut progrese vizibile în acumularea bazei de date, care ne permite să facem o analiză mai detaliată a tuturor aspectelor ce ţin de acest grup cultural, în special în ceea ce priveşte arealul de răspândire, amplasarea şi tipurile de aşezări. Ansamblul de probleme exemplificate în compartimentul istoriografia problemei ne pun în faţa unui tablou care necesită retuşare serioasă prin aducerea de argumente convingătoare ce permit soluţionarea lor în formă înţeleasă de specialiştii cointeresaţi în tematica dată.
În Capitolul 2 denumit Siturile de tip Gordineşti, este abordat grupul cultural prin analiza arealului de răspândire, cu marcarea limitelor convenţionale de extindere, fiind creionată o hartă care cuprinde 71 de puncte. Un alt aspect tratat în acest capitol ţine de analiza tipurilor de locuinţe, a complexelor de olărie şi a celor cu destinaţie menajeră. În acest context menţionăm delimitarea a două tipuri de locuinţe, descrierea completă a complexelor de olărie.
Un loc important în acest capitol îl ocupă descoperirile cu caracter funerar, care ne-au pus la dispoziţie date despre ritualul de înmormântare a defuncţilor, aspect încă neclarificat pentru comunităţile culturii Cucuteni-Tripolie din etapele timpurie şi mijlocie. Mai mult decât atât, am reuşit să evidenţiem patru grupe de complexe funerare prin prisma componentelor ce stau la baza acestora: locul unde au fost înmormântaţi defuncţii, forma mormântului şi inventarul depus.
Capitolul 3 este dedicat Inventarul aşezărilor şi necropolelor de tip Gordineşti, în care sunt analizate componentele ansamblului de vestigii descoperite în monumentele de tip Gordineşti. Aici ne referim în primul rând la ceramică, care conform aspectului tehnologic cuprinde două categorii – fină şi grosieră, în cadrul ambelor grupe au fost nuanţate o serie de componente, printre cele mai importante sunt cele ce marchează prezenţa unui procent considerabil de ceramică modelată în tehnică fină, dar ornamentată cu decor incizat în stil geometric. Astfel, putem menţiona elaborarea unor planșe tipologice ale formelor specifice grupului de tip Gordineşti care include: pentru ceramica fină pictată şapte tipuri de vase, pentru cea fină incizată patru şi respectiv cea grosieră – nouă.
Pe lângă ceramică, în capitolul II sunt descrise uneltele şi ustensilele lucrate din diverse materiale, precum şi obiectele cu semnificaţie cultică.
În Capitolul 4 întitulat Locul faciesului de tip Gordineşti în cadrul eneoliticului târziu din Europa de Sud-Est este pus accentul pe soluţionarea problemelor legate de încadrarea cronologică şi sincronismele în ansamblu cu influenţele culturale.
În compartimentul Concluzii generale și recomandări aducem în formă finală principalele concluzii la care am ajuns în urma realizării acestui studiu. Pe lângă aceasta, sunt formulate şi o serie de recomandări în vederea excluderii unor neconcordanţe de ordin terminologic care încă planează asupra grupului cultural de tip Gordineşti.
În Compartimentul Bibliografie este inclus suportul documentar pe care se bazează analiza noastră, ce cuprinde 366 de titluri publicate în limba română, engleză, franceză, germană, poloneză, slovacă, rusă şi ucraineană. Referinţele bibliografice sunt prezentate în următoarea succesiune: A – monografii, articole şi rezumate; B – rapoarte de săpătură; C – repertorii de monumente.
Anexele cuprind lista monumentelor punctate pe hartă, precum şi lista datelor radiocarbon C14 (BP) şi a celor corectate 1σ şi 2σ cal BC. Lista ilustraţiilor cuprinde cinci hărţi, cinci planşe şi 118 figuri.
- Principalele rezultate obţinute:
Rezultatele principial noi obţinute pentru ştiinţă şi practică constau în faptul că, în premieră a fost stabilit gradul de cercetare a unui grup local, totodată fiind identificat setul de probleme care necesitau o soluţionare cât mai obiectivă.
Abordarea datelor colectate pentru fiecare sit în parte a permis efectuarea unei analize a acestor prin prisma interpolării spaţiale, lucru ce a dus la evidenţierea zonelor de relief preferate de comunităţile purtătoare ale tradiţiilor de tip Gordineşti precum şi concentrarea lor pe grupuri. De rând cu aceasta s-a reuşit stabilirea tipului de aşezări, a arhitecturei locuinţelor şi a cuptoarelor de ars ceramică, precum şi a ritului şi ritualului funerar specific grupului cultural de tip Gordineşti.
Reconstituirile grafice a formelor a permis delimitarea tipurilor de vase carcaterisite grupului analizat de noi în lucrare precum şi identificare unor forme noi, preluate, cel mai probabil în rezultatul multiplelor contacte cu comunităţi din alte regiuni.
Lucrarea cuprinde informaţii detaliate a modelelor de analiză a probelor C14 utilizate cu scopul de a obţine rezultate obiective ce pot facilita încadrarea cronologică a evoluţiei grupului cultural de tip Gordineştia, precum şi delimitarea sincronismelor cu alte faciese contemporane atât din vecinătate cât şi din regiuni mai îndepărtate.
Rezultatul obţinut care contribuie la soluţionarea unei probleme ştiinţifice importante rezidă în determinarea locului pe care l-a deţinut grupul cultural de tip Gordineşti atât în ansamblul faciesurilor din perioada finală a eneoliticului din Europa de Est, cât şi al celor din chalcoliticul final central-european. Acest fapt a permis, cu unele rezerve, precizarea originii şi a limitelor de evoluţie cronologică a grupului analizat în lucrare. Totodată, imaginea obţinută poate constitui un model de ajustare a siturilor cercetate la nivelul necesar, din care apoi poate fi iniţiată o investigaţie de ansamblu atât asupra genezei grupului cultural de tip Gordineşti, care este atribuită, de către unii specialişti, comunităţilor cucuteniene din etapa Cucuteni B2b, iar de către alţii – unor populaţii infiltrate în zonă din alte regiuni, cât şi asupra fenomenului fluxului diferitor triburi spre spaţiile est-carpatice, fie din Europa Centrală, fie din stepele nord-pontice.