Centrul de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural a organizat la 8 septembrie 2022 Masa rotundă cu genericul: Gheorghe V. Madan: 150 de ani de la naștere.
Evenimentul a avut ca scop elucidarea contribuției folcloristului Gheorghe V. Madan la reflectarea și valorificarea moștenirii cultural a neamului și a fost realizat grație susținerii financiare, acordate de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare în cadrul proiectului din Programul de Stat (2020–2023): 20.80009.1606.02 „Evoluția tradițiilor și procese etnice în Republica Moldova: suport teoretic și aplicativ în promovarea valorilor etnoculturale și coeziunii sociale”.
Masa rotundă s-a desfășurat în format mixt: participare onsitu și online.
În cadrul reuniunii științifice a fost luată în dezbatere o diversitate de subiecte referitoare la viața și opera prozatorului și folcloristului Gheorghe Madan, la reflecțiile lui Gheorghe V. Madan asupra formelor de educație, asupra obiceiurilor de familie și celor calendaristice, asupra stratificării sociale în mediul tradițional, a îndeletnicirilor tradiționale și a practicării comerțului în localitățile din zona Codrilor, asupra categoriilor de vârstă și gen etc., relevate în scrierile lui Gheorghe V. Madan.
Comunicările prezentate au provocat interes și au generat discuții prodigioase referitoare la dilemele istoriografice asupra personalității folcloristului și originalității materialelor etnografice, prezentate de către Gheorghe V. Madan în scrierile sale. Rapoartele cercetătorilor, bazate pe analize comparative, au identificat coincidențe și diferențe între evenimentele etnografice din perioada descrisă de Gheorghe V. Madan și din actualitate, ce țin de imaginea actanțilori, de concepții, cadrul ritualic și cotidian de desfășurarea a obiceiurilor și practicilor tradiționale în satele din zona Codrilor, relvând, totodată, aspectele structurale, aplicative, mentalitare comune cu întreg spațiul românesc.
Concluziile relevate în urma dezbaterilor au scos în evidență necesitatea valorificării moștenirii culturale, păstrate în operele etnografilor și folcloriștilor basarabeni și au identificat acțiuni obligatorii de salvgardare a acestui patrimoniu.