Institutul Patrimoniului Cultural a organizat, la 2 iunie 2026, Conferința Științifică Națională „Patrimoniul Artistic Național: Trecut și Prezent”, eveniment academic consacrat cercetării, valorificării și promovării patrimoniului cultural artistic în contextul contemporan al transformărilor sociale, tehnologice și al proceselor de integrare europeană.
Conferința s-a desfășurat în cadrul Programului de cercetare „Cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, etnografic, arheologic și artistic din Republica Moldova în contextul integrării europene (2024–2027)”, având drept obiectiv consolidarea dialogului interdisciplinar și stimularea reflecției științifice asupra patrimoniului artistic și a identității culturale naționale.
Evenimentul a fost deschis de dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural, care a subliniat importanța cercetărilor în domeniul patrimoniului artistic și rolul acestora în promovarea valorilor culturale naționale. Cu un mesaj de salut s-a adresat participanților dr. Mariana Starciuc, decan al Facultății de Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, instituție parteneră a manifestării.
Programul conferinței a reflectat diversitatea și complexitatea patrimoniului artistic național, reunind comunicări științifice din domeniile muzicologiei, artelor plastice, arhitecturii, teatrului, patrimoniului audiovizual și noilor tehnologii digitale. Cele patru paneluri tematice au abordat subiecte privind dialogul artelor și continuitatea patrimoniului artistic, identitatea culturală în artele spectacolului, relația dintre patrimoniu și tehnologiile digitale, precum și strategiile contemporane de conservare, valorificare și reinterpretare a patrimoniului cultural.
În cadrul ședinței plenare, moderată de dr. Natalia Grădinaru, au fost prezentate comunicări dedicate unor personalități și fenomene culturale reprezentative pentru spațiul românesc și european. Printre acestea s-au numărat studiile privind creația compozitorului Ion Aldea-Teodorovici (dr. Vasile Chiseliță), parteneriatul artistic dintre Emil Loteanu și Eugen Doga (dr. hab. Victor Ghilaș), activitatea componistică a lui Mihail Afanasiev în era digitală (dr. Valeria Barbas), precum și analiza motivelor etnice tradiționale în creația pictoriței Natalia Plămădeală (dr. hab. Victoria Rocaciuc).
Totodată, lucrările conferinței au evidențiat noi direcții de cercetare privind patrimoniul audiovizual, dramaturgia contemporană, muzica electronică, benzile desenate ca instrument de revitalizare a culturii literare și rolul artelor plastice în conservarea și transmiterea memoriei culturale.
Manifestarea științifică a reunit cercetători, cadre universitare, doctoranzi, muzeografi, specialiști în patrimoniu și reprezentanți ai instituțiilor de cultură și învățământ superior din Republica Moldova și din străinătate. Programul a inclus contribuții ale cercetătorilor și experților din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, precum și ale specialiștilor de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Universitatea Tehnică a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, alături de reprezentanți ai unor instituții academice și culturale din România și Germania.
Prin caracterul său interdisciplinar, conferința a oferit un cadru relevant pentru schimbul de idei și experiențe între cercetători și practicieni, contribuind la dezvoltarea cercetării umanistice și artistice din Republica Moldova și la consolidarea dialogului dintre patrimoniu și contemporaneitate.
Evenimentul a reconfirmat importanța patrimoniului artistic național ca expresie a memoriei culturale și a identității colective, evidențiind necesitatea valorificării și promovării acestuia în contextul provocărilor și oportunităților societății actuale.
Organizatorii își exprimă convingerea că rezultatele conferinței vor genera noi perspective de cercetare și colaborare academică, contribuind la afirmarea patrimoniului cultural ca resursă esențială pentru educație, creativitate și dezvoltare durabilă.
