La 25 iunie 2026, Institutul Patrimoniului Cultural a organizat cea de-a VII-a ediție a Simpozionului Internațional de Etnologie, una dintre cele mai importante manifestări științifice consacrate cercetării, conservării și valorificării patrimoniului etnocultural. Evenimentul s-a desfășurat în contextul marcării Zilei Universale a Iei și a Zilei Naționale a Portului Popular, reafirmând importanța promovării, protejării și transmiterii valorilor culturale tradiționale către generațiile viitoare.
Deschiderea oficială a avut loc în cadrul Ședinței Plenare, găzduită de Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei, și a fost inaugurată de dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural, care a evidențiat rolul cercetării etnologice în documentarea și valorificarea patrimoniului cultural național, precum și necesitatea consolidării cooperării științifice internaționale în domeniu.
Ședința plenară a fost moderată de dr. Valentin Arapu, cercetător în cadrul Institutului Patrimoniului Cultural.
Manifestarea s-a bucurat de prezența și mesajele de salut adresate de:
- m. cor., dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei;
- dr. Natalia Styshova, director al Institutului de Istoria Artei, Folcloristică și Etnologie „M. T. Rîlski” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Kiev);
- dr. hab. Ludmila Herus, cercetător al Institutului de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lviv).
Invitați speciali ai ediției au fost dr. Natalia Lazar, reprezentantă a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare, și Măriuca Verdeș, președinta Asociației „Rădăcinilor Străbune” din Călinești, județul Maramureș, România. Comunicările acestora au pus în valoare patrimoniul cultural maramureșean, evidențiind rolul turismului cultural în promovarea bisericilor de lemn și semnificația horelor tradiționale ca expresie autentică a identității și memoriei colective.
Programul Ședinței Plenare a reunit comunicări științifice dedicate unor teme relevante pentru cercetarea patrimoniului etnocultural contemporan.
Dr. Valentin Arapu (Institutul Patrimoniului Cultural) a prezentat studiul Practici tradiționale și obiceiuri de întreținere a fântânilor în satul Puhoi (r-nul Ialoveni): o perspectivă etnoculturală, evidențiind fântâna ca element esențial al patrimoniului comunitar și rolul practicilor colective de întreținere în conservarea solidarității și identității locale.
Dr. Iulian Mitran (Universitatea Internațională Danubius, Galați, România) a susținut comunicarea „Piese de port tradițional aparținând găgăuzilor dobrogeni, din colecția dr. Sirhan Mustafov”, valorificând un patrimoniu vestimentar mai puțin cunoscut și subliniind importanța cercetării colecțiilor muzeale pentru reconstituirea identității culturale a comunităților găgăuze din Dobrogea.
Dr. Natalia Grădinaru (Institutul Patrimoniului Cultural) a prezentat studiul „Furatul miresei” în tradiția nupțială a satului Puhoi: o analiză etnografică comparativă a unui fenomen în declin, analizând transformările unui vechi obicei matrimonial și mecanismele prin care practicile ritualice tradiționale se adaptează schimbărilor sociale contemporane.
Dr. Tetiana Kutsyr (Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Lviv; Colegiul Profesional de Arte Decorative și Aplicate „I. Trush”) a prezentat comunicarea Broderia tradițională ucraineană în creația lui Amvrosii Zhdakha, punând în evidență valoarea artistică și documentară a motivelor tradiționale ucrainene și contribuția acestora la păstrarea patrimoniului cultural și a identității naționale.
Comunicările prezentate în plen au reflectat diversitatea preocupărilor actuale din domeniul etnologiei, abordând teme privind patrimoniul material și imaterial, portul popular, tradițiile comunitare, arta broderiei, ritualurile familiale și dinamica transformărilor culturale contemporane. Dezbaterile au evidențiat rolul fundamental al cercetării științifice în documentarea, interpretarea și valorificarea patrimoniului cultural, precum și necesitatea transmiterii acestuia către generațiile viitoare.
Prin participarea cercetătorilor, cadrelor didactice și specialiștilor din instituții academice și culturale din Republica Moldova, România și Ucraina, Simpozionul Internațional de Etnologie și-a reconfirmat statutul de importantă platformă internațională de dialog științific, favorizând schimbul de experiență, dezvoltarea proiectelor comune și consolidarea cooperării în domeniul etnologiei și al studiilor asupra patrimoniului cultural.
Institutul Patrimoniului Cultural adresează sincere mulțumiri tuturor participanților, invitaților de onoare și partenerilor instituționali pentru contribuția adusă la succesul acestei ediții, care reafirmă misiunea cercetării științifice în promovarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național și european.
