Pretendent GRĂDINARU Natalia
Conducător ştiinţific dr. LUCHIANEŢ Olga
Seminarul Ştiinţific de Profil al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM
Tema tezei Medicina populară din Basarabia la sf. sec. XIX – înc. sec XX. Aspecte istorico-etnografice
Specialitatea 621.01 – ETNOLOGIE
Data 11 iunie 2014
Ora 15:00
Local Academia de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare 1, MD-2001)
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului: Natalia GRĂDINARU Cunoştinţe, practici, reprezentări şi simboluri despre om, natură şi cosmos. Registru naţional al patrimoniului cultural imaterial din RM. Chişinău 2012. P. 74; Natalia GRĂDINARU, Alimentaţia tradiţională ca metodă de profilaxie şi tratament // Revista de Etnologie şi Culturologie, Vol. XI – XII. Chişinău, 2012. P.109-113; Natalia GRĂDINARU, Aspectul omului sănătos în mentalitatea populară// Этнографические исследования в РМ: история и современность. Chişinău 2006. P.517 -534; Natalia GRĂDINARU, Problema tratamentului cu plante medicinale în Basarabia, Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, V 3. MNEIN. Chişinău 2005; Natalia GRĂDINARU, Народная медицина как источник изучения культуры, Этнографический источник, Материалы Третьих Санкт- Петербургских Этнографических чтений, Санкт-Петербург 2004.С. 322, etc.
Rezumatul tezei
Studiul de doctorat se referă la stabilirea unui cadru de analiză care să permită dezvăluirea principalelor aspecte ale medicinei populare, sistematizând datele din perspectivă ontologică, simbolică şi mentalitară.
Lucrarea propune o direcţie de cercetare formată în zona mitului şi a concepţiei tradiţionale creştine şi necreştine, spirituale, din care fac parte cunoştinţele cu valoare practică despre om şi reprezentările lui în mentalitate, credinţe, obiceiuri şi ritualuri terapeutice. Expunerea lucrării este segmentată în trei capitole, fiecare orientat spre relevarea trăsăturilor distinctive ale etnoiatriei, punctarea celor mai importante momente privind originea şi istoricul preocupărilor legate de medicina populară, precizarea terminologiei complexului terapeutic investigat etc.
În concluzie sunt trasate câteva idei ce ţin să sublinieze că multe din remediile populare sunt îndeajuns de raţionale, corespund destinaţiei şi continuă să fie obiecte medicinale.
Recuperarea aspectelor mai puţin cercetate ale medicinei populare ne permite să circumscriem investigaţiile noastre într-un context european mai larg, pentru a identifica pe viitor procesul în ansamblu, similitudinile şi diferenţele.