Se anunţă susţinerea publică a tezei de doctor (specialitatea 613.01 – Arheologie) a dlui IARMULSCHI Vasile „Migraţia bastarnilor în spaţiul carpato-nistrean (în baza necropolei de la Boroseşti)”, conducător ştiinţific – dr., conf. univ. MUNTEANU Octavian.
Susţinerea va avea loc în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare 1) la 13 iunie 2014, începând cu orele 13.
Publicaţiile ştiinţifice ale autorului la tema tezei: Iarmulschi V., Observaţii privind aşezările de tip Poieneşti-Lucaşeuca, In: Revista Arheologică, serie nouă, vol. V, nr. 2, Chişinău 2010, p. 159-168; Iarmulschi V., Amfore greceşti în mediul culturii Poieneşti-Lucaşeuca, In: Tyrageţia [XXI], Chişinău 2012, p. 195-206; Iarmulschi V., Contribuţii la poziţia cronologică a necropolei de tip Poieneşti-Lucaşeuca de la Dolinjany, In: Revista Arheologică, serie nouă, vol. VIII, nr. 1, Chişinău 2012, p. 84-92; Iarmulschi V., Unele consideraţii privind cronologia culturii Poieneşti-Lucaşeuca, In: Tyrageţia [XXII], Chişinău 2013, p. 29-52; Iarmulschi V., Munteanu O., Observations regarding the wear of fibulae in Poieneşti-Lucaşeuca Culture, In: Conference Archaeological small finds and their significance, third edition entitled The costume as an identity expression, Cluj Napoca 2013, p. 101-111; Munteanu O., Iarmulschi V., Lingurile de lut descoperite în mediul culturii Poieneşti-Lucaşeuca, In: Revista Arheologică, serie nouă, vol. IX, nr. 2, Chişinău 2013, p. 76-84; Iarmulschi V., Contribuţii la cronologia culturii Poieneşti-Lucaşeuca, In: Sesiunea ştiinţifică a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău 11-12 octombrie 2012, p. 20-21; Munteanu O, Iarmulschi V., Lingurile de lut descoperite în mediul culturii Poieneşti-Lucaşeuca, In: Conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională ,,Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei şi studiului artelor” (ediţia a V-a), Chişinău 22-24 mai 2013, p. 27.
ADNOTAREA LUCRĂRII
Iarmulschi Vasile, „Migraţia bastarnilor în spaţiul carpato-nistrean (în baza necropolei de la Boroseşti)” teză de doctor în istorie, Chişinău, 2014.
Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 260 de titluri, 130 pagini text de bază, lista abrevierilor, anexe, 57 de figuri, şapte hărţi şi şapte tabele.
Rezultatele obţinute: sunt publicate în nouă lucrări ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: spaţiul carpato-nistrean, necropola de la Boroseşti, cultura Poieneşti-Lucaşeuca, migraţia bastarnilor.
Domeniu de studiu: arheologie preistorică, istorie antică.
Scopul şi obiectivele tezei: elaborarea unui studiu aprofundat cu privire la necropola de la Boroseşti, în baza căruia să stabilim cadrul cronologic şi originea culturii Poieneşti-Lucaşeuca, precum şi să urmărim procesul de migraţie a bastarnilor în spaţiul carpato-nistrean.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Una dintre cele mai importante contribuţii ale autorului lucrării constă în includerea în circuitul ştiinţific a întregului material arheologic descoperit la Boroseşti, care a permis desluşirea mai multor probleme referitoare la această necropolă în particular, cultura Poieneşti-Lucaşeuca în general, cât şi la fenomenul migraţiei şi prezenţii bastarnilor în regiunea est-carpatică.
Importanţa teoretică a lucrării constă în valorificarea unei teme originale centrată pe identificarea şi soluţionarea diferitelor aspecte ce ţin de migraţia şi prezenţa bastarnilor în acest spaţiu. Rezultatele obţinute pot constitui un model de ajustare a tuturor siturilor cercetate la nivelul necesar, din care apoi poate fi iniţiată o investigaţie pe ansamblu a culturii Poieneşti-Lucaşeuca.
Problema ştiinţifică soluţionată rezidă în concretizarea fenomenului migraţiei şi prezenţei triburilor bastarne în spaţiul est-carpatic. Astfel, s-a specificat că vestigiile de la Boroseşti, în particular, şi cele de tip Poieneşti-Lucaşeuca, în general, sunt de atribuit triburilor bastarne. Patria de „origine” a acestora este Europa Central-Nordică. Migraţia lor spre regiunea carpato-nistreană s-a desfăşurat în patru etape cronologice.
Valoarea aplicativă: lucrarea va constitui un suport considerabil arheologilor care se ocupă de studierea epocii Latène. De asemenea, teza poate fi utilizată ca un instrument de iniţiere a studenţilor de la specializările Arheologie şi Istorie Antică în problematica prezenţei populaţiilor alogene la finele mileniului I a. Chr. în regiunea est-carpatică.
Implementarea rezultatelor obţinute: Ideile şi rezultatele principale ale cercetărilor şi-au găsit reflectarea în nouă lucrări ştiinţifice, publicate atât în ţară cât şi peste hotare. O parte dintre acestea au fost prezentate la nouă conferinţele ştiinţifice naţionale şi internaţionale.