Director Centrul Arheologie
dr. hab. Oleg Leviţki
Data naşterii: 26.05.1956
Cetăţenia: Republica Moldova
Adresa: Chişinău,str. Gh. Asachi 62/3, ap. 42b
Tel. serviciu: +373 22 26-09-59
Tel. mobil: +373 69600412
E-mail: [email protected]
Proiect
Program de activitate a Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe al Moldovei
pentru perioada anilor 2015-2018, propus de către dr. hab. Oleg Leviţki în cadrul concursului de suplinire a postului vacant de director al Institutului
Preambul
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM este organizaţie de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, fondat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1326 din 14.12.2005 „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării” prin contopirea Institutului de Arheologie şi Etnologie, Institutului de Cercetări Interetnice şi a Institutului Studiul Artelor din cadrul AŞM, fiind succesorul în drepturi şi obligaţiuni al celor trei institute.
Numărul de identificare de stat: 1006600034042.
Forma organizatorico-juridică – instituţie publică, finanţată integral din bugetul de Stat.
Scopul primordial/de bază al Institutului este organizarea, efectuarea şi valorificarea investigaţiilor ştiinţifice fundamentale şi cu caracter aplicativ în domeniul Patrimoniului arheologic, etno-cultural şi artistic al R. Moldova; are misiunea fundamentală de a contribui la dezvoltarea durabilă a ţării în baza rezultatelor activităţii de cercetare–dezvoltare, la promovarea şi implementarea valorilor ştiinţifice şi culturale obţinute în plan naţional şi internaţional.
Structura IPC include următoarele subdiviziuni ştiinţifice de bază:
1. Centrul de Arheologie (Direcţia de cercetare: Geneza şi evoluţia comunităţilor culturale din spaţiul carpato-nistrean din perioadele: preistorie, antică şi medievală), divizat în secţiile:
– Secţia Arheologia preistorică;
– Secţia Arheologia antică şi medievală.
2. Centrul de Etnologie (Direcţia de cercetare: Etnii şi relaţii interetnice din Republica Moldova), divizat în secţiile:
– Secţia Probleme generale;
– Secţia Minorităţi etnice.
3. Centrul Studiul Artelor (Direcţia de cercetare: Geneza şi evoluţia artei naţionale), divizat în secţii:
– Secţia Arte vizuale;
– Secţia Arte audiovizuale
Activitatea de cercetare a Institutului ţine de tema generală Geneza, evoluţia şi specificul etno-cultural şi artistic al Moldovei şi include:
a. Cercetări fundamentale – obţinerea noilor cunoştinţe teoretice şi universale de interes naţional şi internaţional pentru elaborarea lucrărilor de sinteză, a monografiilor colective şi individuale;
b. Cercetări aplicative – publicarea unor elaborări cu caracter ştiinţifico-popular şi didactic (cărţi, broşuri, albume, materiale didactice etc.) în vederea instruirii tinerelor generaţii, popularizării cunoştinţelor istorico-arheologice, promovării moştenirii culturale şi valorilor spirituale pe plan naţional şi internaţional.
Institutul Patrimoniului Cultural a fost acreditat în anul 2005 (Certificat de acreditare nr. 013 seria I) şi re-acreditat în anul 2013 (Certificat de acreditare nr. 034 seria I ) pe profilurile:
• Arheologia spaţiului carpato-nistrean
• Etnii şi relaţii interetnice din Republica Moldova
• Geneza şi evoluţia artei naţionale
Resurse umane: Total angajaţi: 115 (fără cumul intern şi acord de muncă), dintre care femei – 69; de bază – 101, femei – 66.
Cercetători ştiinţifici total: 103 (femei – 58), de bază – 89 (femei – 55).
Colaboratorii ştiinţifici care au atins vârsta de pensie – total 26, sau 25% (femei – 16, sau 28%). Repartizarea pe Centre: Centrul de Arheologie – 3 pensionari, sau 11%; Centrul de Etnologie – 11 pensionari, sau 23%; Centrul Studiul Artelor – 12 pensionari, sau 36%.
Colaboratori ştiinţifici până la 35 de ani – 26, sau 25%. Repartizarea pe direcţii – arheologie – 10 cercetători, sau 37%; etnologie – 13 cercetători, sau 27%; studiul artelor – 3 cercetători, sau 9%.
După grade ştiinţifice: doctori habilitaţi – 12 (2 – prin cumul), femei – 6; doctori – 53 (7 – prin cumul), femei – 31 (2 – prin cumul). Din numărul total de cercetători ştiinţifici, cu grad ştiinţific sunt 65, sau 63%.
Institutul Patrimoniului Cultural editează trei reviste ştiinţifice, reevaluate în anul 2013 şi incluse în Registrul Naţional, Categoria B:
1. Revista Arheologică (serie nouă);
2. Revista de Etnologie şi Culturologie;
3. Revista Arta (arte vizuale; arte audiovizuale).
Colaboratorii institutului activează în cadrul direcţiei strategice: Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene, aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 160 din 21.07.2005.
Pregătirea cadrelor: În cadrul IPC îşi fac studiile de doctorat 19 doctoranzi, 8 dintre care au fost înmatriculaţi la studii în anul 2013 (2 – la arheologie; 2 – la etnologie; 2 – la arte vizuale şi 2 – la arte audiovizuale).
Studiile de doctorat se efectuează la următoarele specialităţi (după Nomenclatorul nou):
613.01 – arheologie;
612.01– etnologie;
622.2 – literatura universală şi comparată;
654.01– arte audiovizuale;
651.01 – teoria şi istoria artelor plastice;
651.02 – teoria şi istoria arhitecturii.
La IPC activează patru seminare ştiinţifice de profil aprobate prin Hotărârea CNAA nr. AT-2-/1-1 din 05 aprilie 2012 la specialităţile Arheologie, Etnologie, Arte audiovizuale, Arte vizuale şi, respectiv, Consiliile ştiinţifice specializate la aceleaşi specialităţi.
Cercetările ştiinţifice în cadrul Proiectelor instituţionale 2015-2018
Activitatea IPC în perioada 2015-2018 se va desfăşura conform profilurilor acreditate în cadrul direcţiei strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2013-2020 Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 150 din 14.06.2013 pentru anii 2013-2020, ţinându-se cont de programele de stat ale AŞM din sectorul Ştiinţa şi inovare pe anii 2014-2016:
– 1. Managementul ştiinţei şi inovării
– 2.5. Cercetări ştiinţifice fundamentale în direcţia strategică Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii şi
– 3.5. Cercetări ştiinţifice aplicative în direcţia strategică Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii,
– programul managerial propus de academicianul Gh. Duca, Preşedintele AŞM Ştiinţă performantă în serviciul societăţii, precum şi de prevederile
– Strategiei de dezvoltare a culturii “Cultura 2020” şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei “Cultura 2020”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 271 din 9 aprilie 2014.
Cercetările ştiinţifice fundamentale şi aplicative în direcţie strategică Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii, care vor fi realizate de colectivele centrelor IPC (Arheologie, Etnologie, Studiul Artelor) în următorii 4 ani, vor fi axate pe prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) 2014-2016 al AŞM, precum şi pe propunerile privind modificarea/completarea acestuia pentru perioada 2015-2017.
Proiectele instituţionale din următorii 4 ani urmăresc aducerea unor contribuţii reale atât la reevaluarea, reconsiderarea şi valorificarea ştiinţifică a culturii materiale, spirituale în contextul regional şi european, cât şi la rezolvarea problemelor de interes public general privind cercetarea, documentarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional. Se va pune accent pe implementarea unor componente ştiinţifice ale strategiei naţionale de salvgardare a patrimoniului cultural mobil, imobil, imaterial, precum şi pe diseminarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice din domeniul umanistic în mass media scrisă şi electronică.
Proiectul instituţional propus pentru realizare în cadrul profilului Arheologia spaţiului carpato-nistrean, Structuri şi interferenţe culturale în spaţiul est-carpatic din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă, are drept scop relevarea originalităţii, specificului şi coloristicii patrimoniului arheologic din regiune, elucidarea cauzelor, mecanismelor, caracterului, consecinţelor şi importanţei istorico-culturale a proceselor cultural-istorice care au contribuit la constituirea acestuia şi valorificarea lui parţială. Printre direcţiile de cercetare nominalizăm:
- adaptarea comunităţilor umane din paleolitic, neolitic şi eneolitic la condiţiile naturale;
- habitatul şi elementele lui constitutive în pre- şi protoistorie;
- habitatul şi elementele lui constitutive în antichitate – evul mediu;
- practici şi rituri funerare în pre- şi protoistorie;
- practici şi rituri funerare în antichitate – evul mediu;
- interferenţe culturale în spaţiul est-carpatic din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă;
- viaţa cotidiană în spaţiul est-carpatic din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă (locuinţe, vestimentaţie, alimentaţie, podoabe, circulaţie monetară etc.).
De asemenea, pentru anii 2015-2018 se preconizează:
– elaborarea şi editarea lucrării fundamentale Arheologia Moldovei în două volume, ce se va realiza în cadrul unui Program de Stat înaintat la Concurs;
– valorificarea (prin publicare monografica) a rezultatelor investigaţiilor sistematice în siturilor arheologice: Cosăuţi (paleoliticul superior); Sacarovca (neolitic, cultura Criş); Chisinau-Valea Morilor (eneolitic, cultura Precucuteni); Trinca-La Sanţ (eneolitic, cultura Cucuteni B2-C1); Trinca-Izvorul lui Luca (paleoliticul superior, perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului, Hallstatt); Trebujeni-Scoc (evul mediu timpuriu); Lozova, Vorniceni (evul mediu) etc.
Proiectul instituţional propus pentru realizare în cadrul profilului Etnii şi relaţii interetnice din Republica Moldova, Valorificarea pluridimensională a patrimoniului etnocultural ca factor al armonizării şi dezvoltării societăţii Republicii Moldova, reieşind din necesitatea de abordare integrală a patrimoniului cultural prin cercetare ştiinţifică, valorificare pluridimensională, precum şi promovare a rezultatelor ştiinţifice, investigaţiile vor avea următoarele direcţii:
– imagini generale şi particulare ale culturii tradiţionale, specifice etniilor şi grupurilor etnice din Republica Moldova;
– aspecte identitare (etnice, civice, etnoculturale etc.) ale etniilor conlocuitoare din Republica Moldova;
– procesele etnice (în plan istoric şi contemporan) în spaţiul Republicii Moldova;
– patrimoniul etnografic în sincronizare cu patrimoniul etnocultural european.
Vor fi elaborate şi editate lucrări ştiinţifice care vor reflecta starea actuală a tradiţiilor, problemele identitare, procesele etnoculturale şi de coeziune socială din Republica Moldova, printre care:
1. Moldova în schimbare cu o identitate în dezvoltare: probleme şi soluţii posibile. Monografie colectivă.
2. Традиционная духовная культура гагаузов Бессарабии. Monografie colectivă.
3. Традиционная культура и язык болгар Молдовы в условиях города. Monografie colectivă.
4. Ipostaze ale imaginarului autohton. Monografie colectivă.
5. Евреи Молдовы: история и традиции. Monografie colectivă.
6. Очерки традиционной культуры украинцев Молдовы.
7. Русская составляющая этнокультурного наследия Республики Молдова: традиции и современность. Culegere de articole.
Proiectul instituţional propus pentru realizare în cadrul profilului Geneza şi evoluţia artei naţionale, Interferenţe culturale europene în arta din Republica Moldova. Studii de istoria şi teoria artelor stipulează cercetări în următoarele direcţii:
– arta muzicală din Republica Moldova ca domeniu al patrimoniului cultural imaterial în contextul modernităţii;
– arta cinematografică prin creaţia personalităţilor exponenţiale: aspecte estetico-filosofice;
– arta teatrală din Republica Moldova ca fenomen al culturii artistice;
– patrimoniul construit al Republicii Moldova la intersecţia influenţelor Europei de Est şi de Vest (secolele XIV-XV);
– artele plastice din Moldova. Interferenţe şi tendinţe europene în secolul XX.
În anii 2015-2018, în cadrul profilului vor fi finalizate şi editate şi anumite teme de cercetare fundamentală, precum:
- Studii şi cercetări de istoria artelor plastice din Moldova.
- Studii şi cercetări de istoria arhitecturii în Republica Moldova.
- Personalităţi notorii în filmul documentar autohton.
Rezultatele investigaţiilor propuse de proiectele instituţionale pentru următorii patru ani vor contribui esenţial la:
– completarea imaginii de ansamblu referitor la evoluţia culturii materiale şi spirituale a comunităţilor umane de pe teritoriul Moldovei în pre- şi protoistorie, antichitate şi evul mediu în complexitatea multimilenară a procesului evolutiv istoric şi etno-cultural;
– cunoaşterea istoriei etnice, consolidarea conştiinţei etnice şi a mândriei de neam, a sentimentului patriotismului la etniile din Republica Moldova şi promovarea imaginii veridice a Republicii Moldova în plan internaţional;
– aprofundarea cunoştinţelor din domeniile istoriei şi teoriei artelor vizuale şi audiovizuale naţionale, inclusiv, cu privire la personalităţile marcante ale culturii şi artei autohtone.
Cercetări cu privire la realizarea
Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei Cultura 2020
Ţinând cont de propuneri privind modificarea/completarea CBTM 2015-2017 al AŞM Programul 2.5. Cercetări ştiinţifice fundamentale în direcţia strategică „Patrimoniul cultural naţional şi dezvoltarea societăţii” şi Programul 3.5. Cercetări ştiinţifice aplicative în direcţia strategică Patrimoniul cultural naţional şi dezvoltarea societăţii, Institutul patrimoniului cultural, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi structurile sale (Agenţia Naţională Arheologică, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Muzeele Naţionale etc.), în baza unor programe de stat sau proiecte concrete, finanţate suplimentar, va participa la realizarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei „Cultura 2020”.
Printre acţiunile noi identificate se numără:
Inventarierea şi documentarea patrimoniului cultural naţional (imaterial, arheologic, istoric, de for public, mobil, audiovizual şi comemorativ).
Crearea Bazei de date electronice a patrimoniului cultural naţional – digitizarea patrimoniului cultural (imaterial, arheologic, istoric, de for public, mobil, audiovizual şi comemorativ).
Fundamentarea ştiinţifică a propunerilor de formare/actualizare a Registrului patrimoniului cultural (imaterial, arheologic, istoric, de for public, mobil, audiovizual şi comemorativ).
Elaborarea metodologiilor ştiinţifice de protejare, conservare-restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional (imaterial, arheologic, istoric, de for public, mobil, audiovizual şi comemorativ).
Elaborarea suportului ştiinţific pentru dezvoltarea cadrului legislativ-normativ din domeniul patrimoniului cultural naţional (propuneri privind dezvoltarea şi ajustarea cadrului legislativ-normativ al Republicii Moldova din domeniul patrimoniului cultural la experienţele comunitare şi convenţiile UNESCO).
Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural aflat în pericol de dispariţie
– Cercetarea siturilor arheologice aflat sub impact antropic sau natural.
– Cercetarea monumentelor istorice aflate în pericol.
Valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural
Elaborări ale:
– Atlasului etnografic al Republicii Moldova;
– Repertoriului patrimoniului cultural al Republicii Moldova (situri arheologice; monumente istorice; monumente de for public; cimitire de război şi monumente comemorative);
– Albumelor de patrimoniu cultural naţional.
Programul de activitate a IPC în următorii patru ani va include şi aşa compartimente, precum:
Potenţialul uman, care prevede:
– atragerea tinerilor (studenţi de la ultimul an de studii şi masteranzi) în cercetare;
– pregătirea specialiştilor de înaltă calitate prin doctorantură şi post-doctorantură;
– asigurarea susţinerilor tezelor în termenul preconizat;
– antrenarea tinerilor în elaborarea proiectelor de cercetare (proiecte pentru tinerii cercetători, proiecte de grant, proiecte instituţionale, Programe de Stat etc.);
– implicarea mai activă a cercetătorilor în activitatea didactică (cursuri de bază, cursuri opţionale, elaborării suporturilor didactice la arheologie, etnologie, antropologie, culturologie, istoria artelor etc., îndrumare în vederea realizării tezelor de licenţă, masterat), ca posibilitate de selectare a viitorilor cercetători;
– aprecierea şi motivarea cercetătorilor consacraţi;
– fortificarea competenţelor comunicaţionale în limbi moderne.
Dezvoltarea infrastructurii,
– continuarea eforturilor în vederea finalizării reparaţiilor capitale ale edificiului Institutului Patrimoniului Cultural din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 35, prin înaintarea de demersuri şi proiecte la diverse organisme şi fonduri naţionale (Guvernul Republicii Moldova) şi internaţionale (Departamentul românilor de pretutindeni al Ministerului de externe al României);
– crearea condiţiilor adecvate de muncă pentru cercetători, prin punerea la dispoziţie a spaţiului conform normelor Codului Muncii, tehnică de calcul, articole de birotică etc.;
– asigurarea subdiviziunilor IPC cu echipament ştiinţific, prin elaborare şi prezentare la concursurile naţionale şi internaţionale a proiectelor de procurare a echipamentelor;
– organizarea bibliotecii IPC, în care să fie concentrată literatură de specialitate (monografii, culegeri, ediţii periodice) referitoare la profilele acreditate (în prezent literatura necesară se găseşte parţial în Biblioteca Ştiinţifică „A. Lupan”, parţial, în diverse depozite, la care accesul este limitat).
Internaţionalizarea C&D,
– extinderea relaţiilor şi diversificarea formelor de cooperare cu organizaţiile internaţionale de profil cu care IPC întreţine acorduri de colaborare şi efectuează schimb de publicaţii (circa 20 de instituţii);
– dezvoltarea unor parteneriate şi echipe de lucru între cercetători din Republica Moldova şi alte state, cu care AŞM are încheiate acorduri de colaborare bilaterală – România, Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus’, Germania, Franţa, Italia etc.;
– asigurarea participării active a cercetătorilor IPC în Programul pentru Cercetare şi Inovare „Orizont-2020” al Uniunii Europene prin elaborarea proiectelor de cercetare fundamentală în domeniile acreditate, cu participare şi finanţare internaţională, inclusiv a proiectelor transfrontaliere, în problemele cercetării, conservării şi valorificării patrimoniului cultural naţional;
– sporirea numărului de lucrări ştiinţifice elaborate de cercetătorii IPC editate în străinătate;
– antrenarea mai activă în realizarea diverselor activităţile întreprinse cu concursul partenerilor de peste hotare (expediţii, şcoli de vară, simpozioane, seminare, expoziţii itinerante etc.);
– cointeresarea cercetătorilor de peste hotare pentru a publica lucrările lor în revistele de profil ale instituţiei noastre;
– promovarea sistematică pe plan internaţional a publicaţiilor periodice ştiinţifice ale Institutului (Revista Arheologică, Revista de Etnologie şi Culturologie, Arta: Arte vizuale şi Arte audiovizuale), a monografiilor, culegerilor de studii etc.
Diseminarea cunoştinţelor,
care prevede promovarea ştiinţei şi realizărilor din sfera ştiinţei şi inovării prin:
– publicarea rezultatelor în formă de studii monografice în ţară şi peste hotare;
– publicarea de studii, articole şi materiale în revistele ştiinţifice de profil editate în străinătate şi în cele naţionale, acreditate de CNAA;
– continuarea eforturilor în vederea editării cu regularitate a revistelor IPC de categoria B conform condiţiilor care vor permite promovarea acestora în baza de date SCOPUS;
– organizarea manifestărilor ştiinţifice de diverse tipuri, îndeosebi, conferinţa anuală tradiţională cu participare internaţională, de totalizare a rezultatelor cercetătorilor IPC Probleme actuale ale Arheologiei, Etnologiei şi Studiului Artelor;
– prezentarea de rapoarte şi comunicări la simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
– participare la emisiuni TV/Radio consacrate ştiinţei;
– articole de popularizare a ştiinţei în ziare, reviste;
– susţinerea unor prelegeri despre patrimoniul cultural naţional;
– reorganizarea şi dezvoltarea continuă a Web-sitului Institutului Patrimoniului Cultural;
– diseminarea rezultatelor ştiinţifice la nivel internaţional în cadrul reţelelor virtuale specializate în domeniile Arheologie, Etnologie, Antropologie, Culturologie şi Studiul artelor.
La finalul expunerii programului, accentuăm că rezultatele programului vor avea un impact multidimensional, în primul rând, asupra sferei ştiinţei şi inovării din Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea cercetării propriu-zise, generând noi direcţii şi noi resurse de cercetare (umane şi tehnologice), noi cunoştinţe referitoare la procesele etnoculturale şi la cele privind patrimoniul cultural naţional material şi imaterial.
În al doilea rând, social-economic, prin transformarea patrimoniului cultural în sursă de dezvoltare durabilă (educaţie, cultură, turism etc.) şi coeziune socială; integrarea patrimoniului cultural în diverse sfere ale serviciilor publice; armonizarea politicilor naţionale în domeniul patrimoniului cultural cu cele europene; consolidarea abilităţilor necesare convieţuirii şi toleranţei interetnice şi interculturale.
În rândul al treilea, reevaluarea, reconsiderarea şi valorificarea ştiinţifică a culturii materiale, spirituale în contextul regional şi european va impune, de asemenea, dinamizarea activităţii de mai departe a Institutului prin consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de cercetare, a spiritului de exigenţă, competiţie şi inovare în cadrul colectivului IPC.