Se anunţă susţinerea tezei de doctor: „Impactul interpreţilor basarabeni asupra devenirii teatrelor de operă din Cluj şi Bucureşti în anii 1920–1940”

Se anunţă susţinerea tezei de doctor

Pretendent   ICHIM Traian

Conducător ştiinţific  Doctor habilitat, profesor universitar DĂNILĂ Aurelian

Referenţi oficiali:

1. GAGIM Ion, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, Universitatea de Stat „A. Russo”, Bălți;
2. TCACENCO Victoria, doctor în studiul artelor, profesor universitar interimar, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Componenţa consiliului ştiinţific specializat:

1. GHILAȘ Victor, doctor habilitat în studiul artelor, conferențiar cercetător, IPC, preşedinte al CȘS;
2. TIPA Violeta, doctor în studiul artelor, conferențiar cercetător, IPC, secretar al CȘS;
3. MUSTEA Gheorghe, academician, profesor universitar;
4. MIRONENCO Elena, doctor habilitat în studiul artelor și culturologie, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice;
5. GALAICU Violina, doctor în studiul artelor, conferențiar cercetător, IPC

Tema tezei IMPACTUL INTERPREŢILOR BASARABENI ASUPRA DEVENIRII TEATRELOR

DE OPERĂ DIN CLUJ ŞI BUCUREŞTI ÎN ANII 1920–1940

Specialitatea  653.01 – Muzicologie

Data 29 august 2017, Ora 14.30

Locație: şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 22.653.01 – 09

din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

(mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, Sala Mică)

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

1. Articole științifice în reviste de profil recunoscute

Categoria B:

1. Ichim Tr. Cântăreţul şi regizorul Sigismund Zaleschi (125 de ani de la naștere). În: ARTA, Institutul Patrimoniului Cultural. Notograf Prim, 2010, p. 125-127.
2. Ichim Tr. Interpreți basarabeni la teatrele de operă din Cluj și București în perioada interbelică. În: Akademos, Nr. 1 (44), anul 2017, AȘM, p. 142-147.

Categoria C:

3. Ichim Tr. Lidia Lipcovscaia – figură marcantă a teatrului liric basarabean. În: LIMBA ROMÂNĂ, Nr. 11–12, anul XXI, 2011, p. 181-187.
4. Ichim Tr. Evoluția fenomenului operistic în Basarabia la începutul secolului al XX-lea. În: Intertext, Nr. 1/2 (37/38), anul 10, ULIM, 2016, p. 288-294.
5. Articole în culegeri științifice:
6. Culegeri științifice naționale:
7. Ichim Tr. Factorii esenţiali ce au determinat procesul migrării artiştilor lirici basarabeni la operele din Cluj şi Bucureşti în perioada interbelică. În: Tradiție și contemporaneitate în artele vizuale și culturologie. Culegere de articole In honorem dr. Ludmila Toma, Chișinău: (Tipogr.: Notograf Prim), 2017, p. 251-256.

2.2. Culegeri științifice internaționale:

6. Ichim Tr. Arta spectacolului de operă în secolul XX, între tradiţie şi inovaţie. In: ARTA ȘI ȘTIINȚA, Simpozion desfășurat în cadrul manifestărilor artistice și științifice dedicate împlinirii a 20 de ani de activitate a Facultății de muzică din Brașov, Brașov: Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010, p. 88-96.
7. Ichim Tr. Geneza şi metamorfoza genului de operă. În: PROCEEDINGS OF THE ART AND SCIENCE. National Musicology Symposium, Brașov: Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011, p. 69-79.
8. Ichim Tr. Legături muzicale ale Principatelor Româneşti cu Austria din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În: ȚARA BÂRSEI. Revista de cultură a Muzeului ”Casa Mureșenilor” din Brașov (România). Nr. 10, anul 2011, p. 189-196.
9. Materiale / teze la forurile ştiinţifice naţionale/ internaţionale:

3.1. Conferinţe internaţionale în republică:

9. Ichim Tr. Factorii esențiali ce au determinat procesul migrării artiștilor lirici basarabeni la Operele din Cluj și București în perioada interbelică. În: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, ediția a IX-a, Institutul Patrimoniului Cultural, Chișinău, 30–31 mai 2017. Program și rezumatele comunicărilor. Chișinău: (Tipogr.: Notograf Prim), 2017, p. 107–108.

Rezumatul tezei

Abordarea complexă a activității interpereților basarabeni din perioada interbelică la teatrele de operă din Cluj și București, fapt ce a condus la aprecierea obiectivă a activităţii creative a acestor artiști, în vederea determinării impactului pe care l-au avut asupra devenirii Operelor Române din Cluj și București, având drept rezultat aprofundarea cunoştinţelor istorico-teoretice despre evoluţia fenomenului operistic basarebean.

Conţinutul de bază al tezei

Autorul tezei reflectă asupra tradiţiilor şi expresiilor artei lirice basarabene din perioada interbelică oglindite în literatura de specialitate și în sursele artistico-documentare. A fost luat în dezbatere evoluția fenomenului operistic în Basarabia și România la începutul secolului al XX-lea. Pe baza materialelor documentare studiate au fost identificate premisele migrării artiștilor lirici basarabeni la teatrele de operă din Cluj și București, stabilindu-se că Opera basarabeană a fost o sursă importantă de voci pentru teatrele de operă de stat din Cluj și București, contribuind la devenirea teatrelor de operă și balet din Cluj și București. A fost examinată detaliat activitatea interpreţilor basarabeni la Opera română din Cluj și București în perioada 1920–1940. Autorul a identificat diversitatea tradițiilor cultivate de interpreții basarabeni pe scenele Operelor din Cluj și București și a prezentat imaginea artiștilor basarabeni prin prisma amintirilor contemporanilor, articolelor din ziare, materialelor din fondurile arhivistice.

Principalele rezultate obţinute

Realizarea în premieră a unui studiu cu caracter monografic-recuperator, care demonstrează un patrimoniu intelectual valoros, exprimat prin activitatea și aportul adus de artiștii basarabeni la evoluția teatrelor lirice din Cluj și București; dezvăluirea unui material documentar inedit, capabil să demonstreze existența unui rezervor uriaș de talente autohtone cunoscute și mai puțin cunoscute astăzi. Rezultatele cercetărilor vizează în primul rând aspecte importante ale tradiției muzical-teatrale din Basarabia, completând cunoștințele despre o perioadă importantă din istoria artei interpretative basarabene, perioadă în care mai mulți artiști și, în special, cântăreți de operă, au desfășurat o rodnică activitate pe scenele teatrelor lirice de Stat din România. Teza pune la dispoziție o colecție amplă de cronici și surse documentare din presa românească interbelică, care cu siguranță completează baza științifică a domeniului, facilitând documentarea studiilor ulterioare. Prin materiale de arhivă, cronici din presa timpului, programe de sală, materiale fotografice, a fost demonstrată importanța majoră a prezenței artiștilor basarabeni la teatrele românești de operă în perioada interbelică, impactul lor în devenirea teatrelor din Cluj și București în perioada interbelică.