În perioada 29-31 octombrie 2019, la Institutul Patrimoniului Cultural s-a desfășurat Conferința Științifică Internațională PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE, ediția a XI-a având drept motto De la cunoaștere spre salvgardare și conservare fapt ce relevă altă dimensiune a cercetării patrimoniului cultural, orientat spre obiective practice.
Ședința plenară a Conferinței a fost moderată de dr. hab. Victor GHILAȘ, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, care a salutat participanții și oaspeții de peste hotare și a ținut să reitereze importanța acestui eveniment pentru valorificarea, cunoașterea și promovarea patrimoniului cultural, diseminarea rezultatelor cercetărilor și întărirea colaborărilor științifice cu comunitățile de cercetători din străinătate.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU s-a adresat cu un mesaj de salut din partea forului academic și a salutat organizarea unei astfel de manifestări, felicitând organizatorii și participanții la acest eveniment.
În cadrul ședinței plenare au fost prezentate trei comunicări: membru corespondent al AȘM Mariana ȘLAPAC a prezentat comunicarea Enigma cetăţii de piatră de la Orheiul Vechi, dr. Alexandru LEVINSCHI – Un lot de topoare de fier caracteristice culturii geților din sec. VI-IV î.Hr., dr. hab. Victor GHILAȘ – Condiția muzicii din RSS Moldovenească în primele decenii postbelice. Privire retrospectivă.
Ședința plenară a fost încheiată cu prezentarea revistelor științifice editate de Institutul Patrimoniului Cultural, accentuându-se rolul important al acestora în diseminarea rezultatelor cercetării. Conținutul ultimelor volume editate au fost prezentate de dr. hab. Oleg LEVIȚKI, redactor-șef al Revistei Arheologice; m. cor., dr. hab. Mariana ȘLAPAC, redactor-șef al Revistei ARTA, seria Arte vizuale și dr. Svetlana PROCOP, redactor-șef Revistei de Etnologie și Culturologie.
Lucrările conferinței s-au desfășurat în secțiunile: Arheologie preistorică și tracologie ; Arheologie antică și medievală; Tradiție și inovație în cultura populară; Imaginar şi reprezentări identitare; Procese etnice, etnodemografice şi etnosociale; Arhitectură; Arte plastice; Arte audiovizuale; Conservare, valorificare și promovare a patrimoniului cultural.
În cadrul conferinței, în secțiunile specializate pe probleme de cercetare au fost lansate două cărți:
- Svetlana PROCOP. Leonid Cerepovski: „Mă mândresc că sunt țigan”. Chişinău: Cartdidact, 2019. 364 p. Cartea a fost prezentată de către dr. Natalia CAUNOVA, dr. Ion DUMINICĂ, precum și de autor dr. Svetlana PROCOP.
- Мехмет ТЮТЮНДЖЮ, Андрей КРАСНОЖОН . Місто Ізмаїл та його фортифікація (за джерелами XVI-XIX ст.). Одеса: Чорномор’я, 2019. – 582 с. : 266 іл. (Mehmet TÜTÜNCÜ, Andrew KRASNOZHON. Orașul Ismail și fortificațiile lui: după surse din secolele XVI-XIX. Cartea a fost prezentată de către dr. Sergius CIOCANU.
În cadrul conferinței, la data de 31 octombrie, IPC a organizat Masa rotundă 30 de ani de la instituționalizarea cercetărilor academice în domeniul etnologiei bulgarilor din Republica Moldova. În cadrul acestei manifestări s-a enunțat importanța cercetării etnologiei bulgarilor, precum și aportul cetățenilor de etnie bulgară la dezvoltarea Republicii Moldova, anumite succese din relațiile dintre Republica Moldova și Bulgaria. La eveniment a participat Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Bulgaria în Republica Moldova Evgueni STOYTCHEV, dr. hab., secretar științific general al AȘM Liliana CONDRATICOVA, dr. hab. locțiitorul coordonatorului Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM Aurelian DĂNILĂ, cercetătorii sectorului Etnologia Bulgarilor din cadrul Centrului de Etnologie al IPC, cercetători și oameni de cultură din Republica Moldova, preocupați de istoria și patrimoniul cultural al bulgarilor.
Natalia GRĂDINARU, secretar științific al Institutului Patrimoniului Cultural s-a adresat publicului cu un mesaj de salut, iar Ambasadorul Republicii Bulgaria Evgueni STOYTCHEV a felicitat colaboratorii sectorului cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate științifică în domeniul etnologiei bulgarilor din Republica Moldova.
Mesaje de felicitare au prezentat academicianul Mihail STANCEV din numele Centrului de Studii Bulgare și Balcanice „M.Drinov” (Ucraina), dr. hab. Nicolai CERVENCOV din partea Societății Științifice a Bulgarilor din Republica Moldova, dr. hab. Aurelian DĂNILĂ, din partea Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM.
În total, la Conferința Științifică Internațională PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE, VALORIFICARE, PROMOVARE au participat cca 200 de cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina, Rusia, Armenia, Georgia, Germania, Italia, China, Olanda. Geografia internațională a oferit posibilitate pentru un dialog și o diseminare vastă a rezultatelor cercetării, precum și posibilitatea stabilirii unor parteneriate. Cercetătorii participanți au beneficiat de oportunități și au depus eforturi să-și prezinte rezultatele investigării științifice.
Comunicările prezentate și dezbaterile au cuprins spectrul de cercetare a patrimoniului arheologic, etnologic, artistic dar și probleme ale conservării și salvgardării patrimoniului cultural.
În cadrul discuțiilor, pe lângă numeroasele subiecte științifice, s-a examinat posibilitatea constituirii unor echipe pentru a elabora proiecte de cercetare și a aplica la concursurile din cadrul Programelor europene: HIRIZONT2020, HIRIZONT EUROPE ș.a., precum și posibilitatea continuării parteneriatelor deja stabilite și atragerea fondurilor europene în restaurarea monumentelor istorice și culturale. Cercetarea și investigarea problemelor în acest domeniu complicat este, credem, punctul de început al găsirii soluțiilor pentru restaurarea patrimoniului construit din țară.
Rezultatele prezentate în cadrul lucrărilor conferinței vor avea un impact benefic asupra acțiunilor ulterioare privind măsurile de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural (material și imaterial) din Republica Moldova. Totodată, trebuie subliniat faptul că la momentul actual, când statele lumii se află în căutarea unor modele comune pentru edificarea culturii viitorului, pe agenda comunitară apare ca un deziderat reconsiderarea, reformularea valorilor culturale, ocrotirea, conservarea, valorificarea și valorizarea lor prin difuzare într-un sistem modern și deschis, bazat pe principii democratice.
Comitetul de organizare
