Miercuri, 30 octombrie 2019, Institutul Patrimoniului Cultural, cu sprijinul financiar al Ministerului Pentru Românii de Pretutindeni (România), a organizat cea de-a IV-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale a tinerilor cercetători cu tema „Valorificarea patrimoniului etnocultural în educația tinerei generații și a societății civile”. În acest an, Conferința a întrunit peste 50 de participanți din mai multe state, precum: România, Republica Moldova, Ucraina, Rusia. Participanții: profesori universitari, oameni de știință, tineri cercetători, – și-au împărtășit experiența de investigare în domeniul etnologiei, artelor, istoriei, arheologiei, religiei, metodologiei de predare a disciplinelor ce se referă și la patrimoniul cultural, contribuind în acest mod la valorificarea și promovarea moștenirii noastre culturale. Rezultatele studiilor intreprinse, prezentate în comunicări, au fost publicate în volumul „Valorificarea patrimoniului etnocultural în educația tinerei generații și a societății civile”, care a fost lansat în cadrul conferinței.
Lucrările conferinței au fost inaugurate de directorul adjunct al Institutului Patrimoniului Cultural dr. Adrian Dolghi, care după ce a salutat călduros audiența, s-a referit la importanța unor astfel de manifestări științifice, a relatat despre experiența de organizare și a ținut să mulțumească instituției finanțatoare a respectivului eveniment – Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni (România) pentru contribuția valoroasă în salvgardarea patrimoniului etnocultural din Republica Moldova și în formarea tinerei generații de cercetători.
Președintele comitetului de organizare a Conferinței, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr. hab. Victor Ghilaș a salutat participanții la cea de a IV-a ediție a Conferinței, organizate în cadrul proiectului științific finanțat de către MPRP și a menționat că evenimentul științific a devenit o frumoasă tradiție, ce are continuitate și potențial formativ. Dlui și-a exprimat bucuria de a-i revedea pe tinerii cercetători care au participat și în edițiile precedente ale Conferinței, de a-i cunoaște pe tinerii care sunt pentru prima dată la această manifestare și a remarcat creșterea calității lucrărilor, prezentate de tinerii participanți. „E îmbucurător faptul că s-a lărgit arealul geografic și, de asemenea, a crescut numărul tinerilor implicați în lucrările Conferinței”, a constatat dr. hab. Victor Ghilaș.
Despre colaborarea prodigioasă dintre Institutul Patrimoniului Cultural și Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a vorbit șefa catedrei „Geografie și Patrimoniu Cultural”, dr., conf. universitar, Valentina Ursu. Dna profesoară a apreciat faptul că Institutului Patrimoniului Cultural a reușit să creeze, prin intermediul acestei Conferințe, o pistă de ascensiune pentru tinerii cercetători. Domnia sa a mai declarat că se simte plăcut surprinsă, să-și reîntâlnească foștii studenți în postură de cercetători științifici, fapt ce demonstrează că Facultatea dispune de o bogată experiență în pregătirea tinerilor specialişti din domeniul etnologiei, istoriei și patrimoniului cultural.
Volumul „Valorificarea patrimoniului etnocultural în educația tinerei generații și a societății civile” a fost prezentat de către dr. Natalia Grădinaru, secretar științific al Institutului Patrimoniului Cultural. Cercetătoarea a subliniat faptul că materialele volumului au fost elaborate metodic, în baza unor investigații minuțioase, cu o bună cunoaștere a datelor bibliografice, a izvoarelor istorice și a materialelor de teren. Lucrările tinerilor cercetători au introdus în circuitul științific o varietate impresionantă de informații, referitoare la cultura materială și spirituală, educația prin patrimoniu și importanța acesteia în modelarea caracterului copiilor și tinerilor, la gândirea religioasă și politică, la istoria mentalităților și istoria socială, la rolul educaţiei artistice în formarea tinerei generaţii. Editarea materialelor Conferinței va susține formarea la tinerii cercetători a deprinderilor de investigație științifică și de identificare a elementelor de patrimoniu, va altoi tinerei generații respectul față de moștenirea culturală, va scoate în evidență autenticul speciilor folclorice și al fenomenului tradițional.
După cuvântul de salut, dezbaterile pe direcții de cercetare științifică au continuat în perimetrul a trei secții: Educația prin patrimoniu, Tradiție și inovație în cultura populară, Patrimoniul arheologic, istoric și etnocultural. La finele întrunirii, organizatorii au mulțumit invitaților pentru participarea și implicarea activă în cercetarea, valorificarea și salvgardarea patrimoniului etnocultural, iar participanții și-au exprimat dorința de a permanentiza astfel de evenimente științifice, de importanță națională majoră.
Comitetul de organizare
