Astăzi, 24 aprilie 2025, Institutul Patrimoniului Cultural a convocat masa rotundă „Edificiile de cult – repere ale patrimoniului cultural național”, creând un forum privilegiat de reflecție și dialog interdisciplinar asupra valorii istorice, arhitecturale și simbolice a lăcașurilor de cult din Republica Moldova și asupra strategiilor de conservare și valorificare a acestora.
Organizată de dr. Manole Brihuneț și dr. Vitalie Malcoci, cu sprijinul Comitetului științific – dr. Ion Ursu, dr. hab. Mariana Șlapac, dr. Sergius Ciocanu, dr. Alla Ceastina și dr. Aurelia Carpov – reuniunea a beneficiat de un cadru metodologic riguros și de un schimb de idei de înaltă ținută academică. Deschiderea, moderată de dr. Manole Brihuneț, a fost marcată de cuvintele de salut ale Dr. Ion Ursu, care a subliniat edificiile de cult ca piloni ai memoriei colective, și ale dr. Vitalie Malcoci, care a evidențiat imperativul colaborării dintre cercetători și societatea civilă în demersul de protejare a patrimoniului religios.
În secțiunea de comunicări, Manole Brihuneț a oferit o lectură atentă a „Albumului de planuri, fațade și profiluri pentru construcția bisericilor din piatră,” ediția 1824, demonstrând cum proporțiile și detaliile clasice au modelat arhitectura ecleziastică din Basarabia.
Dr. hab. Mariana Șlapac a expus specificul interbelic al lăcașurilor de cult, reliefând dialectica dintre neoromânesc și modernism și rolul vital al meșterilor locali. Analiza legislativă a dr. Sergius Ciocanu a pus în lumină provocările actuale ale protecției juridice a monumentelor ecleziastice și a sugerat direcții de optimizare a normativelor. Dr. Alla Ceastina a dezvăluit surse documentare inedite despre biserica „Sf. Dumitru” din Orhei, iar dr. Aurelia Carpov a ilustrat „Memoria zidită” a familiei Bogdan prin prisma bisericii Sfânta Treime din Cuhureștii de Sus, evidențiind continuitatea tradiției în creația arhitecturală.
În urma discuțiilor, participanții au evidențiat necesitatea realizării unui inventar digital exhaustiv al lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric, imperativul implementării unor programe de formare profesională continuă pentru restauratori și conservatori și urgenta mobilizare a resurselor financiare și logistice pentru proiecte de cercetare și intervenție restaurativă.
Institutul Patrimoniului Cultural mulțumește tuturor participanților pentru contribuția intelectuală și angajamentul manifestat, reconfirmându-și astfel devotamentul față de păstrarea și promovarea valorilor culturale-religioase care definesc fibra identitară a Republicii Moldova.
