În perioada 25–26 septembrie 2025, la Chișinău s-a desfășurat Conferința Științifică Internațională „Patrimoniul Cultural: Cercetare, Valorificare, Promovare”, organizată de Institutul Patrimoniului Cultural al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași (România), Institutul de Studii al Artelor, Folcloristică și Etnologie „M. Rylskyi” al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, precum și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere (România).
Ediția din acest an, dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului, a reunit cercetători, profesori universitari și specialiști din Republica Moldova, România și Ucraina, oferind un cadru de dialog științific și interdisciplinar privind cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural material și imaterial.
Deschiderea oficială a evenimentului a fost marcată de cuvântul de salut al dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural, care a evidențiat importanța acestei platforme de colaborare pentru consolidarea identității culturale și promovarea valorilor naționale în context european.
Mesaje de susținere și încurajare au fost transmise de către dr. Vlad Vornic, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, care a subliniat angajamentul instituțional în sprijinirea cercetării și integrării rezultatelor în politicile culturale naționale; dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific al Academiei de Științe a Moldovei, care a pus în lumină rolul Academiei în promovarea dialogului interdisciplinar; dr. hab. Anca Doina Ciobotaru, reprezentant al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, care a accentuat cooperarea fructuoasă dintre România și Republica Moldova în domeniul cercetării și educației culturale; precum și dr. Nataliia Stishova, director interimar al Institutului „M. Rylskyi” din Ucraina, care a pledat pentru întărirea colaborărilor internaționale și schimbul de bune practici în domeniul patrimoniului cultural.
În cadrul ședinței plenare au fost prezentate comunicări de referință, care au ilustrat diversitatea tematică și profunzimea cercetărilor actuale. Dr. hab. Victoria Rocaciuc (Institutul Patrimoniului Cultural) a abordat tema „Eminescu în pictura moldovenească contemporană: expresii plastice și interpretări”, demonstrând modul în care imaginea poetului național a fost reinterpretată după 1989 printr-o varietate de stiluri, de la realism poetic la expresionism liric, conturându-se astfel o imagine plurivocă și vie a acestuia.
Dr. Sergius Ciocanu (Institutul Patrimoniului Cultural) a prezentat studiul „Centrul istoric al orașului Orhei: identificare, studiere, dezvoltare durabilă”, pledând pentru protejarea și valorificarea durabilă a acestui spațiu urban de importanță majoră.
Din partea României, dr. Elena Iagăr (Ministerul Culturii) a susținut comunicarea „Plocadul — o piesă textilă tradițională obținută cu tehnologie arhaică”, scoțând în evidență ingeniozitatea tehnicilor meșteșugărești tradiționale și rolul lor în viața comunităților montane.
În continuarea lucrărilor plenare, dr. habil. Teofil Rendiuk (Institutul „M. Rylskyi” al NAS din Ucraina) a vorbit despre „Parametrii etnoidentificatori ai ucrainenilor din lumea contemporană”, analizând identitatea diasporică și rolul limbii, culturii și credinței în menținerea coeziunii etnice în context global.
Conferința a demonstrat că cercetarea patrimoniului cultural nu reprezintă doar un exercițiu academic, ci și un act de responsabilitate socială, menit să conserve memoria colectivă, să valorifice tradițiile și să deschidă noi perspective de expresie artistică și muzeală.
Totodată, în cadrul evenimentului a fost lansat volumul de rezumate științifice, elaborat în cadrul Programului de cercetare 170101 „Cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, etnografic, arheologic și artistic din Republica Moldova în contextul integrării europene (2024–2027)”. Această publicație constituie un instrument valoros pentru cercetători și specialiști, oferind repere și direcții pentru studiile viitoare în domeniul patrimoniului cultural.
