La 15 octombrie 2026, în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei, s-a desfășurat cea de-a VII-a ediție a mesei rotunde „Metodologii și tehnici moderne de cercetare etnografică”, organizată de Institutul Patrimoniului Cultural, prin Secția „Cultura tradițională românească”, cu genericul „Abordări interdisciplinare în cadrul cercetărilor de teren efectuate de către Secția «Cultura tradițională românească» în anul 2026: provocări, investigații și experiențe valorificate”.
Evenimentul a reunit cercetători, etnologi, istorici, specialiști în patrimoniu cultural și reprezentanți ai instituțiilor academice și muzeale din Republica Moldova și România, oferind un cadru de dialog și reflecție asupra metodelor contemporane de investigare a culturii tradiționale, a experiențelor acumulate în cercetările de teren și a provocărilor pe care le presupune documentarea patrimoniului cultural în societatea actuală.
Manifestarea s-a înscris în contextul celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial, marcată anual la 17 octombrie, în conformitate cu Rezoluția 42 C/34, adoptată de Conferința Generală a UNESCO în anul 2023. Ediția din acest an a avut și o importantă dimensiune comemorativă, fiind dedicată împlinirii a 120 de ani de la nașterea etnografului și folcloristului Petre V. Ștefănucă (1906–1942), una dintre personalitățile reprezentative ale cercetării etnografice din Basarabia interbelică.
Evocarea personalității și a moștenirii sale științifice a constituit un prilej de reconsiderare a valorii documentării directe a vieții comunităților rurale. Cercetările întreprinse de Petre V. Ștefănucă asupra credințelor, practicilor rituale, tradițiilor și reprezentărilor colective rămân relevante nu doar prin bogăția materialului etnografic consemnat, ci și prin atenția acordată relației dintre cercetător și comunitatea investigată. Din această perspectivă, masa rotundă a evidențiat continuitățile și transformările intervenite în practica cercetării etnografice, de la anchetele clasice până la abordările interdisciplinare și instrumentele moderne de documentare.
Programul manifestării a cuprins mesaje de salut, comunicări științifice, prezentarea unei apariții editoriale și discuții dedicate problemelor metodologice și experiențelor de teren. Un loc important l-au ocupat cercetările realizate în anul 2026, care au adus în atenție diverse componente ale patrimoniului cultural: arhitectura și organizarea gospodăriei tradiționale, cultura materială, obiceiurile și practicile comunitare, credințele populare, simbolistica și formele contemporane de transmitere și reinterpretare a tradițiilor.
Diversitatea subiectelor abordate a pus în evidență caracterul complex al cercetării etnografice, care presupune nu doar înregistrarea și descrierea faptelor de cultură, ci și înțelegerea contextului istoric, social și simbolic în care acestea se manifestă. O atenție deosebită a fost acordată relației dintre patrimoniul material și cel imaterial, dintre memoria individuală și cea colectivă, precum și schimbărilor produse în viața comunităților rurale.
Dincolo de prezentarea rezultatelor științifice, reuniunea a oferit posibilitatea unui schimb de experiență privind accesul cercetătorilor în comunități, comunicarea cu interlocutorii, documentarea practicilor aflate în transformare și responsabilitatea etică a cercetării de teren. Aceste aspecte dobândesc o importanță tot mai mare într-un context în care modernizarea, mobilitatea populației și schimbările intergeneraționale influențează transmiterea cunoștințelor și practicilor tradiționale.
Masa rotundă a reafirmat necesitatea valorificării patrimoniului etnografic prin cercetări sistematice, colaborări interdisciplinare și promovarea rezultatelor în mediul academic și în spațiul public. Totodată, a evidențiat rolul Institutului Patrimoniului Cultural în documentarea și interpretarea diversității culturale, precum și în păstrarea memoriei comunităților din Republica Moldova.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024–2027, Subprogramul 170101 „Cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, etnografic, arheologic și artistic din Republica Moldova în contextul integrării europene”.
Prin tematica abordată și prin dialogul dintre generații și instituții de cercetare, cea de-a VII-a ediție a mesei rotunde a demonstrat că patrimoniul cultural nu reprezintă doar o mărturie a trecutului, ci și o resursă vie de cunoaștere, de afirmare a identității și de înțelegere a transformărilor societății contemporane. În acest sens, omagiul adus lui Petre V. Ștefănucă a constituit, deopotrivă, un gest de recunoaștere a contribuției sale științifice și un îndemn la continuarea cercetării etnografice cu aceeași rigoare, sensibilitate și responsabilitate față de oamenii și comunitățile care păstrează și transmit patrimoniul cultural.









