Centrul de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural a organizat la 12 octombrie 2021 ediția a II-a a Mesei rotunde „Metodologii și tehnici moderne de cercetare etnologică”. Masa rotundă este înscrisă în lista evenimentelor științifice ale Institutului Patrimoniului Cultural, fiind una din activitățile esențiale aferente diseminării noilor tendințe ale cercetărilor etnologice realizate de colaboratorii științifici ai Centrului de Etnologie în cadrul proiectului de cercetare/Programul de Stat (2020-2023): 20.80009.1606.02: „Evoluția tradițiilor și procesele etnice în Republica Moldova: suport teoretic și aplicativ în promovarea valorilor etnoculturale și coeziunii sociale”.
Cu un mesaj de salut către participanții Mesei rotunde s-a adresat dr. hab. Victor GHILAȘ, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, care a menționat importanța desfășurării proceselor de cercetare etnologică și valorificare a patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova: atât în baza noilor tendințe interdisciplinare aplicate în cercetările de teren, cât și în baza metodologiei și tehnicilor moderne care au fost inițiate de Școala Etnologică Românească la începutul secolului XX.
În cadrul ediției a II-a a Mesei rotunde „Metodologii și tehnici moderne de cercetare etnologică”, desfășurată în format mixt (online/ cu prezență fizică) – au participat 30 de cercetători științifici și au fost prezentate 8 comunicări științifice:
Raisa OSADCI „Cercetări etnografice de teren: aspecte metodologice”;
Dr. Natalia GRĂDINARU „Perceperea „celuilalt” în cadrul cercetărilor etnografice de teren”;
Dr. Diana NICOGLO „Cercetarea transformărilor socio-culturale, cauzate de pandemia COVID-19 în Republica Moldova (abordări teoretice și metodologice în cadrul proiectului bilateral moldo-turc, propus de IPC)”;
Drd. Alexei ROMANCIUC „Antropologia culturală și economică modernă: unele direcții de cercetare de perspectivă”;
Dr. Adrian DOLGHI „Etnologia sovieticității” ca direcție de cercetare în Republica Moldova”;
Dr. Oleg GALUȘCENCO „Desfășurarea Recensământului unional din anul 1926 în RASS Moldovenească: aspecte metodologice”;
Dr. Irina CAUNENCO „Metode de cercetare calitativă în etnopsihologie: clasicul sau inovarea (în baza exemplelor axate pe percepția perspectivei temporale)”.
Atenția participanților la manifestarea științifică a fost captată de actualitatea și diversitatea comunicărilor prezentate, în baza cărora au fost inițiate discuții interesante, fiind abordate un șir de subiecte aferente domeniului de cercetare etnologică: a) Importanța utilizării consecutive a etapelor și metodelor moderne de cercetare etnologică în teren: conlucrarea nemijlocită cu autoritățile publice locale, identificarea informatorilor cu ajutorul agentului de socializare, conversația prealabilă, interviul, observația participativă, observația directă, capacitatea vocațională a anchetatorului de a se transforma într-un „băștinaș” și de a conlucra cu informatorii în procesul cercetărilor de teren; utilizarea anchetelor deschise cu informatorii; b) Incertitudinea aferentă utilizării metodologiei fragmentare a cercetărilor etnologice/antropologice urbane, care în prezent sunt științe prospective; c) Diferențierea aplicativă a cercetărilor etnologice de teren în mediul rural vs mediul urban (de exemplu: din cauza habitatului închis in mediul urban, metoda observației directe nu poate fi aplicată); d) Necesitatea stringentă de formare a echipelor interdisciplinare de cercetători din domeniul științelor socio-umanistice, care vor fi implicate în procesul de identificare a hărților mentale aferente societății multiculturale stratificate în mediul urban al Republicii Moldova; e) Utilizarea adecvată a metodelor moderne de cercetare în teren abordate de 3 școli științifice: Antropologie culturală (Statele Unite ale Americii), Antropologie socială (Marea Britanie); Etnologie (fosta Uniune Sovietică); Abordarea critică a tendințelor de conservare a „valorilor cotidianului sovietic” și „identității culturale sovietice” aplicate în cadrul noii direcții de cercetare „etnologia sovieticității” vs valorificarea arhetipurilor ancestrale ale culturii tradiționale din Republica Moldova devenite „forme interzise/disidente” în perioada sovietică; Identitatea etnică un atribut statistic necontenit vs o manifestare multidimensională determinată de auto-identificarea variabilă a fiecărei persoane în baza criteriului lingvistic (limba maternă vs limba vorbită) sau originea biologică (maternă vs paternă); Inacceptarea utilizării identităților multietnice/multiculturale în cadrul Recensămintelor populației; Abordarea diferențiată a rezultatelor obținute în cercetările multidisciplinare de teren, reieșind din contextul temporal al procesului de colectare a datelor.
Prin diversele aspecte teoretice și practici de teren abordate în cadrul Mesei rotunde „Metodologii și tehnici moderne de cercetare etnologică” (Ediția a II-a) a fost demonstrat interesul cercetătorilor etnologi față de valorificarea patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova.
Înregistrare video
Galerie foto
