În data de 24 iunie 2025, cu ocazia Zilei Universale a Iei și Zilei Naționale a Portului Popular, s-a desfășurat cea de–a VI–a ediție a Simpozionului Științific Internațional de Etnologie, organizat de Institutul Patrimoniului Cultural al Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Evenimentul a reunit cercetători, profesori universitari și specialiști din Republica Moldova, România, Ucraina și China, fiind realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere (România), Institutul de Studii al Artelor, Folcloristică și Etnologie „M. Rylskyi” al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (Chișinău), Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, precum și Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”.
Simpozionul, dedicat patrimoniului vestimentar tradițional și valorilor etnoculturale, s-a constituit într-un cadru de reflecție și cercetare interdisciplinară, promovând o înțelegere aprofundată a simbolurilor identitare, istorice și culturale care definesc spațiul românesc și zonele culturale învecinate. Lucrările prezentate au relevat atât rezultatele unor cercetări de teren recente, cât și contribuții teoretice riguroase, studii de caz relevante și abordări metodologice diverse, orientate spre analiza multiplelor valențe ale costumului tradițional – perceput nu doar ca obiect vestimentar, ci și ca purtător de memorie colectivă și expresie a identității etnice.
În cadrul ședinței plenare, au fost susținute comunicări de referință de către personalități marcante ale domeniului.
- Acad. Sabina Cornelia Ispas (Academia Română) a abordat tema identității prin prisma codului alimentar în secolul XXI;
- Dr. Varvara Buzilă (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală) a oferit o analiză retrospectivă a cercetării costumului popular;
- Dr. Camelia Burghele (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău) a tratat problematica codului vestimentar tradițional în viață și în ritualurile de trecere, analizând piese precum spăcelul de Paști și cămașa de mireasă;
- Dr. Natalia Lazar (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) a pus în discuție modalitățile de protejare și valorificare a patrimoniului cultural;
- Dr. hab. Victoria Rocaciuc (Institutul Patrimoniului Cultural) a examinat reprezentările artistice ale portului tradițional în pictura moldovenească din anii ’80.
Tematicile abordate în cadrul simpozionului au reflectat interesul crescând pentru analiza funcțiilor simbolice ale portului popular, rolul acestuia în conservarea codurilor culturale, precum și formele sale de reinterpretare în diferite epoci istorice și contexte sociale. Un accent deosebit a fost pus pe strategiile contemporane de valorificare a costumului tradițional prin inițiative muzeale, festivaluri tematice, arte vizuale și design vestimentar, ca expresii ale revitalizării patrimoniului în epoca globalizării.
De asemenea, simpozionul a explorat interacțiunea dintre patrimoniul tangibil și cel intangibil – reflectată în spații muzeale, practici religioase și expresii artistice contemporane – subliniind rolul crucial al instituțiilor culturale în procesul de păstrare și transmitere a identității culturale. Cultura tradițională a fost analizată ca un sistem simbolic coerent, a cărui cunoaștere contribuie nu doar la reconstituirea istorică, ci și la înțelegerea proceselor identitare individuale și colective.
Totodată, au fost prezentate studii privind procesele etnice, etnosociale și etnodemografice, scoțând în evidență dinamica identităților culturale în contextul migrației, interacțiunii interculturale și modernizării. O direcție importantă a dezbaterilor a vizat cercetările dedicate culturii tradiționale ucrainene, cu accent pe identificarea resurselor autentice și conservarea acestora în contextul diversității culturale europene.
La simpozion au participat aproximativ 90 de autori din Republica Moldova, România, Ucraina și China, reprezentând instituții academice și universitare din Chișinău, București, Cahul, Zalău, Baia Mare, Galați, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu, Bălți, Deva, Timișoara, Hangzhou, Kiev, Cernăuți, Ivano-Frankivsk, Odesa și Lvov – fapt ce atestă caracterul internațional și deschiderea științifică a evenimentului.
În semn de prețuire pentru contribuția de excepție în domeniul etnologiei, organizatorii au adus un omagiu special acad. Sabina Cornelia Ispas, personalitate de marcă a științelor umaniste românești, al cărei parcurs profesional, excelență științifică și devotament instituțional au avut un impact major asupra consolidării cercetării etnologice în spațiul românesc și est-european.
Mulțumiri și recunoștință au fost adresate, de asemenea, cercetătorilor dr. Varvara Buzilă, dr. Natalia Lazar, dr. Delia Suiogan, dr. Elena Iagar, dr. Camelia Burghele, Corina Mihăescu, dr. hab. Gherghina Boda, dr. hab. Cătălin Rogojan și dr. George Niculescu, pentru implicarea activă și expertiza valoroasă în promovarea colaborării științifice regionale și internaționale. Implicarea lor sinergică a contribuit la consolidarea unei viziuni etnologice comune asupra unui spațiu cultural istoric partajat.
Cu profund respect au fost evocați și colegii din Ucraina, care, în ciuda circumstanțelor sociale și politice dificile, continuă să contribuie exemplar la dialogul științific internațional, dovedind profesionalism, dăruire și o remarcabilă reziliență intelectuală.
Cu ocazia acestei ediții, a fost publicat și volumul de rezumate științifice, care va servi drept instrument de referință pentru cercetători, cadre didactice, studenți și toți cei interesați de patrimoniul etnocultural al spațiului românesc și est-european. Publicația a fost realizată în cadrul proiectului 170101 – „Cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural construit, etnografic, arheologic și artistic din Republica Moldova în contextul integrării europene (2024–2027)”, aducând o contribuție esențială la dezvoltarea dialogului științific, promovarea valorilor culturale autentice și consolidarea cooperării internaționale în spiritul direcțiilor strategice ale Uniunii Europene privind patrimoniul comun.
Comunicările prezentate în cadrul simpozionului vor stimula apariția unor noi direcții de cercetare în domeniul științelor umaniste și culturale, vor facilita schimbul de bune practici și vor încuraja extinderea rețelelor de cooperare între cercetători, instituții și comunități academice, în vederea protejării și valorificării patrimoniului cultural european.
