În Anul dedicat lui Mihai Eminescu, simbol al culturii și identității românești, Consiliul Raional Strășeni, în colaborare cu Institutul Patrimoniului Cultural, Despărțământul „Mihai Eminescu” ASTRA Strășeni și Biblioteca Publică Raională „Mihail Sadoveanu”, a organizat cea de-a doua ediție a Conferinței Științifice „Eminescu – patrimoniu cultural universal. Valori, semnificații, perspective interdisciplinare”.
Desfășurată în ambianța plină de rezonanță spirituală a Rezervației Naturale „Codrii” din comuna Lozova, conferința a constituit un veritabil forum științific și cultural, reunind cercetători, scriitori, cadre didactice, oameni de cultură și reprezentanți ai autorităților centrale și locale. Aceștia au adus un omagiu operei eminesciene, reafirmând perenitatea mesajului său artistic și importanța lui în patrimoniul spiritual românesc și universal.
Evenimentul a fost deschis prin alocuțiunile doamnei Mariana Dîmcenco, președinta raionului Strășeni, ale domnului dr. Vlad Vornic, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, și ale domnului dr. Ion Ursu, directorul Institutului Patrimoniului Cultural.
Sesiunea inaugurală, moderată de dr. Elizaveta Iovu, a cuprins momente artistice susținute de elevii Școlii de Arte „Eugen Doga” din Strășeni, sub îndrumarea profesoarelor Svetlana Rebeja și Claudia Nestor, dar și intervenții literare consistente semnate de personalități precum scriitorul Ion Anton, dr. Vitalie Răileanu și dr. Ana Sîrbu.
Cea de-a doua sesiune, moderată de dr. Vitalie Malcoci și dr. Violeta Țîpa, a valorificat aportul științific al cercetătorilor Institutului Patrimoniului Cultural. Comunicările au abordat interdisciplinar opera eminesciană, relevând legătura profundă dintre creația poetului și diverse forme de expresie artistică și identitară:
- Victor Ghilaș a explorat modul în care lirica eminesciană a inspirat creații muzicale de o profundă încărcătură emoțională.
- Victoria Rocaciuc a analizat reprezentarea vizuală a poetului în grafica de carte moldovenească.
- Vitalie Malcoci și Iuliana Gherman au reflectat asupra transpunerii plastice a universului eminescian în arta lui Petru Balan.
- Ana Ghilaș a oferit o privire cultural-istorică asupra montărilor teatrale inspirate din opera poetului.
- Aurelia Carpov a evidențiat legătura simbolică dintre spiritul eminescian și peisajele conacelor moldovenești.
- Violeta Țîpa a discutat receptarea operei eminesciene în teatrul de păpuși, adaptat sensibilității copilului contemporan.
- Mariana Șlapac și Alla Ceastina au analizat topografia culturală urbană a străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle din Chișinău.
- Ana Marian a examinat expresia sculpturală a figurii poetului în arta monumentală din Republica Moldova.
- Aurelia Trifan a pus în valoare dimensiunea ideatică a liricii eminesciene în grafica semnată de Dumitru Trifan.
- Manole Brihuneț a oferit o perspectivă istoric-documentară asupra arhitecturii ecleziastice de lemn din secolul al XIX-lea, contribuind la contextualizarea epocii eminesciene.
Evenimentul, desfășurat în mijlocul naturii codrilor, a fost nu doar o celebrare a operei lui Mihai Eminescu, ci și un dialog profund între memorie, artă și cercetare. S-a creat astfel un spațiu simbolic în care gândirea eminesciană a întâlnit reflecția științifică, oferind un cadru relevant pentru promovarea valorilor culturale și spirituale în rândul noilor generații.
